CEDO a dat câștig de cauză statului român în procesul privind eșalonarea restanțelor salariale ale magistraților
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a decis în favoarea statului român într-un proces care viza plata eșalonată a restanțelor salariale obținute în instanță de mai mulți magistrați români. Foști și actuali judecători au deschis mai multe procese împotriva statului, reunite într-un singur dosar, în care reclamau că au de recuperat 300.000 de euro, reprezentând restanțe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești. Plata acestor sume a fost eșalonată de către autoritățile române.
CEDO a arătat că statul nu poate invoca lipsa fondurilor sau a altor resurse pentru a justifica neexecutarea unei datorii stabilite printr-o hotărâre judecătorească. Cu toate acestea, Curtea a considerat că în această cauză au existat circumstanțe excepționale și constrângeri economice și bugetare pe care autoritățile au trebuit să le gestioneze într-o conjunctură economică dificilă.
„În acest context de criză economică acută și de durată și în ciuda resurselor financiare insuficiente, autoritățile interne sunt cele care au pus în aplicare o serie de ajustări succesive care au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătorești, în paralel cu aplicarea unei politici de redresare pe termen lung a finanțelor publice și garantarea menținerii unor activități și servicii publice esențiale”, a transmis CEDO.
Curtea semnalează „impresia unui conflict de interese” în stabilirea salariilor magistraților
Din decizia CEDO reiese și o observație a Curții privind modul în care instanțele naționale au stabilit drepturile salariale ale magistraților. Potrivit Curții, în acest domeniu, instanțele „par să își fi depășit rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii, situație susceptibilă să creeze impresia unui conflict de interese interinstituțional”.
„Atunci când judecătorii naționali au fost chemați să se pronunțe asupra unor componente ale remunerației de care puteau beneficia ei înșiși, participarea lor la adoptarea unor astfel de decizii era susceptibilă să genereze un conflict de interese, interesul lor patrimonial personal putând interfera cu exercitarea imparțială a funcțiilor lor judiciare”, a precizat CEDO.
Curtea Europeană a subliniat totodată că judecătorul național nu are sarcina de a se substitui autorităților naționale în alegerea politicilor bugetare și economice, a priorităților în materie de cheltuieli și a alocării resurselor publice, acestea intrând în competența puterilor executive și legislative, care dispun în acest domeniu de o largă marjă de apreciere.