Editorii indieni contestă legea confidențialității datelor
Un grup de 21 de editori de presă din India, printre care companii deținute de miliardarii Mukesh Ambani și Gautam Adani, a contestat în instanță legea privind confidențialitatea datelor, argumentând că aceasta ar afecta jurnalismul de investigație și ar permite autorităților să identifice sursele jurnaliștilor, arată documente judiciare.
Guvernul premierului Narendra Modi a anunțat anul trecut implementarea legii pentru protecția datelor personale digitale, ceea ce a majorat cerințele de conformare pentru platforme precum Meta și Google. Editorii au susținut că, întrucât instituțiile media nu sunt exceptate, legea reprezintă o încălcare a libertății presei.
Asociația Digital News Publishers Association (DNPA) a declarat, într-un document confidențial depus la Curtea Supremă, că în urma unei întâlniri din august companiile media au primit asigurări din partea guvernului că legea va proteja libertatea presei, însă lipsa unei excepții scrise pentru jurnaliști, similară celor din Uniunea Europeană, Singapore și Marea Britanie, este îngrijorătoare.
Procesul intentat pe 6 octombrie, aflat la primul termen de judecată marți, este cea mai importantă contestare a legii lui Modi de până acum. Anterior, doar activiști pentru libertatea de exprimare și un grup de publicații mai mici au atacat legea.
Acțiunea reprezintă totodată o provocare neobișnuită la adresa guvernului din partea unor companii conduse de Ambani și Adani, despre care partidele de opoziție susțin că ar fi apropiate de Modi și ar primi un tratament favorabil. Companiile și guvernul resping categoric aceste acuzații.
DNPA și grupurile media nu au răspuns solicitărilor de comentariu, nici Ministerul Tehnologiei Informației din India.
Editorii cer anularea majorității prevederilor controversate ale legii, care intră în vigoare din mai 2027. Ei susțin că legea ar putea obliga un jurnalist să obțină consimțământul prealabil al persoanei pe care vrea să o investigheze și ar forța publicațiile să șteargă materiale. De asemenea, ei afirmă că puterile acordate de lege pentru solicitarea de informații ar putea expune sursele jurnaliștilor.
Legea ar transforma jurnalismul de investigație „într-un simplu și steril înregistrator de evenimente”, se arată în documentul de 698 de pagini. Prevederile „constituie o cenzură prealabilă, incompatibilă cu orice democrație demnă de acest nume”.
Acțiunea în justiție are loc pe fondul acuzațiilor privind declinul libertății presei în India de la venirea la putere a lui Modi în 2014. Criticii afirmă că multe instituții media mainstream nu au făcut suficient pentru a supraveghea guvernul Modi.
India a coborât pe locul 157 din 180 de țări în Indexul Mondial al Libertății Presei realizat de Reporteri fără Frontiere, față de locul 140 în 2014. Guvernul respinge aceste clasamente.
Guvernul lui Modi afirmă că respectă libertatea presei și că India, care are „un ecosistem de presă și media vibrant” cu sute de ziare și canale TV, nu are nevoie de validare din partea unor organisme străine.
O preocupare centrală legată de lege este cerința consimțământului, arată documentul asociației. O platformă de social media sau un retailer online poate solicita consimțământul utilizatorilor la înregistrare, însă DNPA argumentează că obligarea unui jurnalist să notifice subiectul unei investigații și să obțină consimțământul „i-ar permite acelui subiect să distrugă dovezi și să intimideze martori”.
Legea permite de asemenea persoanelor să își retragă consimțământul în orice moment și să ceară ștergerea datelor, fără nicio garanție de interes public, ceea ce, potrivit DNPA, ar putea obliga membrii să retragă sau să redacteze substanțial un reportaj factual.
Editorii sunt îngrijorați că o autoritate federală creată prin lege poate aplica amenzi pentru neconformare și acordă puteri New Delhi-ului de a bloca accesul la orice informație „în interesul publicului general”, ceea ce ar restrânge libertatea presei, a precizat DNPA.
Într-o scrisoare adresată guvernului în august, atașată procesului, grupul a afirmat că India „a ales să acorde excepții largi statului, fără a extinde nicio protecție corespunzătoare presei”. Nu este menționat niciun răspuns.
Începând de anul viitor, legea va permite New Delhi-ului să ordone oricărei organizații care gestionează date personale „să furnizeze informațiile solicitate”, ceea ce expune redacțiile riscului de a divulga surse, se arată în document.
Aceasta poate descuraja și avertizorii de integritate să ofere reporterilor informații despre corupție, nereguli corporative sau fraude electorale, susține DNPA.
Prevederea „flagrant nedirecționată” trebuie anulată, a mai afirmat asociația, adăugând că această putere „se poate extinde la comunicațiile privilegiate deținute de un reporter sau de informator”.