DNA a redeschis dosarul de corupție al primarului din Alba Iulia, Gabriel Pleșa

de O Teodor
30 vizualizari
DNA a redeschis dosarul de corupție al primarului din Alba Iulia, Gabriel Pleșa

DNA redeschide urmărirea penală în dosarul care îl vizează pe primarul din Alba Iulia

Tribunalul Alba a admis, marţi, cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de confirmare a redeschiderii urmăririi penale într-un dosar care îl vizează pe primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleşa. Instanţa a constatat că ordonanţa de redeschidere este legală şi temeinică, iar decizia este definitivă.

Acuzaţiile: abuz în serviciu şi distrugere din culpă

Dosarul are la bază plângerea penală formulată de Societatea de Transport Public (STP) SA Alba Iulia împotriva edilului. Sesizarea, înregistrată la DNA Alba Iulia pe 19 iunie 2026, viza presupuse fapte de abuz în serviciu şi distrugere din culpă, în legătură cu 21 de autobuze electrice cumpărate prin PNRR.

Clasarea dispusă de structura locală a DNA

Pe 17 septembrie 2026, procurorul de caz de la DNA Alba Iulia a dispus clasarea cauzei în ceea ce priveşte acuzaţia de abuz în serviciu, considerând că nu au fost indicate concret dispoziţiile din legislaţia primară care ar fi fost încălcate. STP a atacat clasarea pe 20 octombrie 2026.

Criticile societăţii de transport

Societatea a susţinut că, în aproape trei luni, nu a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem, nu a fost audiat reprezentantul legal, nu a fost cerut niciun înscris de la Primărie, de la Ministerul Dezvoltării sau de la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Public Alba Iulia – Transport Local şi nu a fost verificată nici măcar una dintre cele 50 de anexe depuse la dosar.

Argumentele procurorului-şef al DNA

Ordonanţa procurorului de la structura centrală a DNA a dat dreptate STP Alba Iulia. Procurorul-şef arată că art. 289 alin. (2) din Codul de procedură penală enumeră limitativ condiţiile de formă ale plângerii, iar legiuitorul nu a cerut petenţilor să facă încadrări juridice sau să indice norme legale, acestea fiind atributul organelor judiciare.

El mai observă că legea nu a lăsat la aprecierea procurorului sfera condiţiilor de formă şi nu i-a permis să ceară, în stadiul sesizării, alte date decât cele enumerate.

„Condiţiile de formă prevăzute pentru conţinutul modurilor de sesizare sunt strict reglementate de lege sub forma enumerării lor. Legiuitorul nu a lăsat la aprecierea organului de urmărire penală sfera condiţiilor de formă şi nici nu a edictat vreo dispoziţie legală care să-i permită solicitarea, la stadiul modului de sesizare, a altor date suplimentare celor enumerate de legiuitor. (…) Lipsa unui răspuns concret din partea petentei, la o astfel de cerinţă a organului de urmărire penală, nu poate conduce la considerarea existenţei unui caracter incomplet sau neclar al modului de sesizare, din moment ce identificarea acelor dispoziţii din legislaţia primară reprezintă o atribuţie a organului judiciar”, se precizează în ordonanţă.

Concluzia magistratului DNA Bucureşti

Procurorul adaugă că, dacă descrierea faptei era incompletă sau neclară, se impunea restituirea pe cale administrativă, cu indicarea elementelor care lipsesc. Potrivit acestuia, cele două adrese ale procurorului de caz nu sunt prevăzute de lege în acest scop, iar lipsa unui răspuns la ele nu poate transforma o sesizare completă într-una incompletă.

Concluzia magistratului de la DNA Bucureşti este că din analiza actului de sesizare nu a rezultat neîndeplinirea vreunei cerinţe de fond sau de formă esenţiale, astfel încât soluţia de clasare dispusă de DNA Alba Iulia este „nelegală şi netemeinică”.

Postari asemanatoare