Înalta Curte de Casație și Justiție judecă contestațiile din dosarul de lovitură de stat
Pe 14 aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) analizează contestațiile formulate de Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte persoane implicate în dosarul de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Această procedură a fost inițiată după ce Curtea de Apel București a decis că rechizitoriul întocmit de procurori este valid, permițând astfel începerea judecății pe fond.
Contextul procesului și acuzațiile formulate
La ora 9:00, procesul a început, iar Călin Georgescu a fost întâmpinat de o grupare de susținători în fața sediului instanței. Acuzațiile care planează asupra acestuia includ complicitatea la tentativă de a comite acte împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false. În același timp, Horațiu Potra este acuzat de tentativă de comitere a unor infracțiuni similare, dar și de fapte legate de nerespectarea regimului armelor și materiilor explozive.
Evenimentele din spatele dosarului Parchetului General
Dosarul a fost deschis de procurorii Parchetului General după interceptarea lui Horațiu Potra și a grupului său de mercenari în decembrie 2024. Se menționează o întâlnire crucială care a avut loc pe 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din Ilfov, unde Georgescu și Potra au conceput un plan pentru a deturna un protest în sprijinul unui fost candidat la prezidențiale. Această adunare a implicat și alte persoane, precum Sechilă și Marian Burcea, care a acționat ca garda de corp a lui Georgescu.
Planurile de destabilizare și amenințările formulate
La scurt timp după respectiva întâlnire, Georgescu ar fi contactat un lider al unei organizații de extremă dreapta, pregătind un mesaj îndemnativ legat de protestul planificat a avea loc pe 8 decembrie 2024, în fața Catedralei Mântuirii Neamului. Potrivit procurorilor, acesta urma să utilizeze protestatarii ca „masă de manevră” pentru a susține acțiuni subversive care ar putea crea haos și nesiguranță în societate.
Detalii despre protestul planificat
Protestul respectiv, conform autorităților, urma să fie deturnat prin violențe, iar Potra avea rolul de a mobiliza un grup de persoane înarmate, inclusiv mercenari, pentru a participa. Aproximativ 20 de mercenari sunt acuzați că au fost implicați în această operațiune, având asupra lor materiale explozive foarte periculoase. Procurorii susțin că scopul acestor acțiuni era de a crea un climat de teroare destinat să susțină revendicările lui Georgescu prin intimidare.
O operație militară de destabilizare națională
Specialiștii judiciare au explicat că un astfel de comportament, în contextul unei mulțimi, poate genera panică și haos, având potențiale consecințe devastatoare. Această situație subliniază gravitatea acuzațiilor, evidențiind scopul de a destabiliza ordinea publică prin metode violente și organizate.