UE menține opoziția față de forajele petroliere în Arcticul, în ciuda presiunilor norvegiene
Uniunea Europeană va menține opoziția față de noi foraje de petrol și gaze în regiunea Arctică, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, în ciuda presiunilor exercitate de Norvegia pentru eliminarea interdicției europene.
În prezent, UE susține o interdicție privind noi foraje în Arctică, invocând preocupări de mediu, inclusiv riscurile pe care activitățile industriale și poluarea le prezintă pentru ecosistemele sensibile din regiune.
Blocul comunitar se confruntă cu solicitări din partea Norvegiei de a-și schimba această poziție în contextul revizuirii viitoare a politicii UE privind Arctica.
„UE rămâne angajată față de abordarea stabilită în Comunicarea comună din 2021 privind politica arctică a UE”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, adăugând că lucrările la politica revizuită sunt în curs de desfășurare.
Documentul la care a făcut referire purtătorul de cuvânt stabilește poziția UE: blocul comunitar susține o interdicție privind dezvoltarea în continuare a petrolului și gazelor din Arctică și nu va achiziționa astfel de hidrocarburi. Norvegia este cel mai mare furnizor de gaze al Europei.
Norvegia, care nu este membru al UE, a exercitat presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a renunța la moratoriu. Cu numeroase zăcăminte ajunse la maturitate, producția norvegiană urmează să scadă în anii 2030, cu excepția cazului în care companii precum Equinor vor face noi descoperiri în afara zonelor mature.
Ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, a declarat că țara sa va continua să-și dezvolte resursele de petrol și gaze din Marea Barents, indiferent de sprijinul UE, invocând un mediu geopolitic și de securitate instabil ca motiv pentru care acest lucru este în interesul Europei.
Europa este puternic dependentă de petrolul și gazele importate și se grăbește să reducă această dependență după ce a suferit două șocuri energetice severe: reducerea livrărilor de gaze de către Rusia, fostul principal furnizor, în 2022, și creșterea vertiginoasă a prețurilor globale la energie în acest an, pe fondul perturbării piețelor globale de petrol și gaze de către războiul din Iran.
Unii investitori și activiști de mediu au îndemnat UE să-și mențină opoziția față de noile foraje în Arctică. Aceștia susțin că noile dezvoltări de combustibili fosili din regiune ar necesita mai mult de un deceniu pentru a deveni operaționale, ceea ce le face ineficiente în abordarea actualelor probleme energetice ale Europei.
UE urmează să publice noua sa politică privind Arctica pe 20 octombrie.