CCR dezbate sesizarea privind conflictul dintre ÎCCJ și Guvern pe tema restanțelor salariale din justiție
Curtea Constituțională a României discută miercuri sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan referitoare la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Subiectul în dispută îl reprezintă plata restanțelor salariale ale magistraților, sume rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Sesizarea a fost depusă după ce Instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță, potrivit informațiilor disponibile. Potrivit declarațiilor făcute de Ilie Bolojan pe 2 iulie, executivul a decis să sesizeze Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție, pe motiv că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice.
Premierul interimar a explicat că, din perspectiva juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional, invocând Legea 500 din 2002 privind finanțele publice și Codul administrativ. Conform acestora, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive ale puterii executive și legislative. Bolojan a susținut că puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili distribuția banilor publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector.
În declarațiile sale, premierul interimar a arătat că instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, ceea ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului. El a precizat că, în luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Curtea de Apel București a emis acțiunea la începutul lunii mai, iar Guvernul a contestat-o.
Bolojan a menționat că prima instanță a stabilit, în afara sumei menționate, și penalități de 1% pe zi din această sumă, ceea ce reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, echivalentul a aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și altor aspecte stabilite pentru Ministerul Finanțelor și pentru Guvern. El a adăugat că acest cuantum este în fapt mult mai mare, întrucât, în afară de sumele solicitate de Înalta Curte, mai există și sume în zona de Parchet, de aproximativ 3 miliarde de lei.
Ministerul de Finanțe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. Instanța a stabilit că decizia trebuie pusă în executare în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată în timp record, chiar de la primul termen al procesului.