CCR a amânat pentru 30 septembrie sesizarea premierului interimar privind conflictul constituțional dintre Guvern și ÎCCJ
Curtea Constituțională a amânat miercuri, pentru 30 septembrie, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.
Sesizarea a fost depusă după ce Instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță, pentru neplata acestor restanțe salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Argumentele premierului interimar
În ședința de Guvern din 2 iulie, Ilie Bolojan a anunțat că executivul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Premierul a explicat că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice.
Potrivit lui Bolojan, sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional. El a invocat Legea 500 din 2002 privind finanțele publice și Codul administrativ, potrivit cărora elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative.
Premierul a susținut că puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. El a afirmat că instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, ceea ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului.
Sumele solicitate și penalitățile stabilite de instanță
Bolojan a explicat că, în luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Potrivit premierului, Curtea de Apel București a emis acțiunea la începutul lunii mai, iar Guvernul a contestat-o.
Prima instanță a stabilit, în afara sumei menționate, penalități de 1% pe zi din această sumă, ceea ce reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, respectiv aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte stabilite pentru Ministerul Finanțelor și pentru Guvern. Premierul a precizat că acest cuantum este în fapt mult mai mare, întrucât, în afara sumelor solicitate de Înalta Curte, există și sume în zona de Parchet, de aproximativ 3 miliarde de lei.
Poziția Ministerului Finanțelor și decizia Curții de Apel București
Ministerul de Finanțe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. CAB a stabilit că Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată de la primul termen al procesului.