Comisia de la Veneția, sesizată oficial privind efectul retroactiv al Legii nr. 180/2026
Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Gunn Marit Helgesen, a adresat o solicitare oficială Comisiei de la Veneția, la cererea a doi membri ai Parlamentului României, pentru un aviz privind compatibilitatea dispozițiilor tranzitorii ale Legii nr. 180/2026 cu standardele europene și internaționale aplicabile. Solicitarea vizează în special efectul retroactiv al acestor prevederi.
În documentul transmis, Helgesen arată că dispozițiile legislative tranzitorii semnalate pun capăt ex lege mandatelor elective locale exercitate în prezent, cu efect retroactiv, automat și fără nicio evaluare individualizată. Mandatele respective urmează să se stingă la expirarea unui termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, respectiv în jurul datei de 30 septembrie 2026.
Sesizarea subliniază caracterul urgent al problemei, întrucât aplicarea acestor dispoziții poate duce la încetarea prematură a mandatelor elective locale și poate avea un impact direct asupra continuității reprezentării democratice locale și asupra stabilității autonomiei locale în România.
Comisia de la Veneția emite avize fie din proprie inițiativă, fie, cel mai des, la solicitarea instituțiilor autorizate ale statului. Recomandările sale au caracter de „soft law”, adică instrumente juridice fără caracter obligatoriu, deși în dreptul internațional contemporan se constată o tendință de a completa legislația tradițională obligatorie cu norme de soft law.
Anterior, Comisia Europeană a fost sesizată cu privire la Legea privind integritatea, care va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultima cereri de plată din PNRR, încă nedepusă de autoritățile române. Serviciile Comisiei Europene sunt angajate în discuții tehnice care susțin implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026.
Președintele grupului PPE, Manfred Weber, și lidera grupului Renew Europe, Valérie Hayer, au atras atenția printr-o scrisoare adresată șefei executivului UE asupra preocupării grave pentru respectarea statului de drept în România și asupra riscului ca plata a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență să contribuie neintenționat la subminarea democrației românești, solicitând atenția și acțiunea urgentă a Comisiei.
Curtea Constituțională a reținut că legea criticată nu reglementează un cumul de răspunderi sau sancțiuni care s-ar autoexclude reciproc, ci o singură formă de răspundere cu sancțiuni bine definite juridic, menite să protejeze integritatea funcției, fără a încălca art. 1 alin. (5) din Constituție. Curtea a subliniat că, după intrarea în vigoare a Constituției din 1991, neretroactivitatea legii a devenit un principiu constituțional, iar legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea lui.
Potrivit judecătorilor CCR, norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă din trecut, ci încheie o funcție sau un mandat a cărui integritate a fost afectată. Curtea notează că se impune luarea în considerare a efectelor viitoare ale situației juridice născute anterior intrării în vigoare a noii legi în materia integrității publice ca fiind o situație în curs, căreia i se aplică prevederile legii noi.
Reprezentanții PSD au transmis, după sesizarea depusă la Comisia Europeană de către USR, că încercarea USR de a dezinforma Parlamentul European și Comisia Europeană pentru a interveni cu rezoluții și sancțiuni împotriva României reprezintă un act iresponsabil de trădare națională. Social-democrații susțin că USR solicită oficialilor europeni să pedepsească România în favoarea președintelui lor de partid, omițând să precizeze că acesta este un condamnat definitiv pentru conflict de interese.
PSD afirmă că este o campanie antinațională și antieuropeană, pentru că acționează în contradicție cu standardele de integritate recomandate României de Comisia Europeană. În Raportul anticorupție al UE privind România din 2014, Comisia Europeană sublinia că, odată definitive, deciziile de conflict de interese trebuie să ducă la încetarea mandatului funcționarului ales. În Raportul MCV din 2015, Comisia Europeană recomanda României să adopte legi stricte în materie de integritate în cazul aleșilor locali, având în vedere rolul-cheie jucat de aceștia în procedurile de achiziții publice.