Casa regală olandeză, implicată „din toată inima” în exploatarea colonială, arată un studiu
Casa regală a Țărilor de Jos a beneficiat de pe urma politicilor coloniale ale statului în ultimele secole și a contribuit la supraviețuirea comerțului olandez cu sclavi, potrivit unui studiu istoric aprofundat comandat de regele Willem-Alexander și prezentat vineri la Leiden.
„Implicarea Casei de Orange-Nassau a fost din toată inima și fără rezerve reale”, au concluzionat cercetătorii după un studiu de trei ani realizat de istorici olandezi și experți în drepturile omului, care a analizat perioada de la 1600 până în prezent.
„Cercetarea nu ne lasă niciun dubiu că Casa de Orange împărtășește responsabilitatea pentru supraviețuirea de-a lungul secolelor a comerțului olandez cu sclavi și a sclaviei”, se arată în studiu, care subliniază că majoritatea conducătorilor nu au exprimat obiecții față de sclavie.
Casa de Orange a condus Țările de Jos de la sfârșitul secolului al XVI-lea, mai întâi în calitate de „stadtholders” care prezidau republica, iar ulterior ca familie regală, după transformarea Țărilor de Jos în monarhie. Pentru cea mai mare parte a acestei perioade, olandezii au stăpânit colonii vaste în Asia de Sud-Est și în Caraibe, inclusiv teritorii care corespund astăzi Indoneziei și Suriname.
„Știm că efectele colonialismului și ale sclaviei se resimt și astăzi. Discriminarea și exploatarea economică se întâmplă, din păcate, în fiecare zi”, a declarat regele Willem-Alexander într-un discurs susținut la prezentarea cercetării.
Scuze, dar fără reparatii
Concluziile studiului ar putea alimenta dezbaterea despre reparații în Țările de Jos. În 2022, guvernul olandez a recunoscut că statul olandez poartă responsabilitatea pentru sclavia transatlantică și a prezentat scuze. Regele Willem-Alexander a cerut scuze pentru sclavie în 2023.
Guvernul de la acea vreme a exclus posibilitatea unor reparații, creând în schimb un fond de 200 de milioane de euro (aproximativ 238 de milioane de dolari) pentru inițiative sociale, pe care activiștii anti-rasism l-au considerat insuficient.
Institutul Național pentru Trecutul și Patrimoniul Sclaviei Olandeze (NiNsee) a salutat decizia regelui de a comanda studiul, dar a afirmat că aceasta ar trebui să ducă la o etapă următoare. „Cercetarea are impact asupra societății atunci când noile perspective asupra trecutului contribuie la conștientizare, dialog, corectări și completări ale istoriei noastre naționale în programa școlară și în conversația despre responsabilitate și justiție reparatorie”, a declarat directoarea NiNsee, Bianca Groen Gallant.
Câștiguri financiare
Olandezii au jucat un rol major în comerțul global cu sclavi din secolul al XVII-lea până când Țările de Jos au abolit sclavia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Compania Olandeză a Indiilor de Vest a operat nave despre care se estimează că au transportat în sclavie aproximativ 600.000 de persoane, potrivit datelor statului olandez. Persoanele sclavizate erau forțate violent să muncească în condiții dure și dezumanizante pe plantațiile din coloniile olandeze de peste mări.
Studiul arată că familia regală a profitat uneori substanțial de pe urma sistemului colonial, în principal din comerțul cu Indiile de Est Olandeze, actuala Indonezie. În secolul al XIX-lea, de exemplu, profiturile s-au acumulat la echivalentul a aproximativ 650 de milioane de dolari în termeni moderni, au precizat cercetătorii. Pe de altă parte, familia a câștigat „aproape nimic” din comerțul cu sclavi, potrivit studiului.