Brazilia încearcă să blocheze candidații cu legături infracționale de la alegerile din octombrie
Brazilia a deschis un nou front împotriva crimei organizate pentru a împiedica intrarea în cursa electorală, la alegerile generale din octombrie, a candidaților suspectați de legături infracționale, un efort considerat fără precedent în politica latino-americană. Totuși, prin vizarea unor politicieni care nu au fost condamnați pentru nicio infracțiune, campania ridică semne de întrebare cu privire la depășirea limitelor legii și la riscul încălcării garanțiilor procesului echitabil.
„Imixtiunea în alegeri, în votul democratic al poporului, fie politică, fie judiciară, duce la dictatură”, a declarat candidatul de centru-dreapta pentru Congres Clebio Lopes Jacare, a cărui candidatură a fost blocată pe baza acuzațiilor că face parte dintr-o organizație infracțională. El a subliniat că autoritățile nu l-au găsit vinovat de nicio infracțiune și că blocarea candidaților cu legături cu crima organizată trebuie să se bazeze pe „fapte, dovezi”, nu pe presupuneri.
Legislația braziliană cere în mod obișnuit o condamnare într-o instanță de apel pentru a interzice candidatura. Totuși, o decizie din 2024 a Tribunalului Superior Electoral a deschis un precedent: autoritățile pot contesta candidaturi pe baza unor probe, fără a aștepta o condamnare penală. Temeiul este un articol constituțional care interzice partidelor să folosească grupuri paramilitare. „Crima organizată nu poate găsi în urnă o cale de a instituționaliza puterea cucerită prin arme”, a declarat șeful biroului tribunalului electoral din statul Rio de Janeiro, Claudio de Mello Tavares.
Influența crimei organizate în politică este cel mai vizibilă în Rio de Janeiro, unde fostul șef al adunării legislative, Rodrigo Bacellar, a fost închis anul trecut, acuzat de legături cu Comandoul Roșu, unul dintre cele mai mari sindicate infracționale din Brazilia, desemnat grup terorist de Statele Unite. Autoritățile investighează și dacă campaniile au folosit bani din crima organizată și au mutat o parte din secțiile de votare din Rio, pentru că se aflau în zone dominate de bande. „Secții de votare unde urna va fi transportată cu vehicul blindat” ridică probleme evidente de siguranță pentru alegători, a spus Tavares.
Printre candidații blocați anul acesta se numără doi apropiați ai liderilor Comandoului Roșu, un candidat acuzat în trei cazuri de omor și un bărbat condamnat la 36 de ani de închisoare pentru deținere ilegală de arme, care mai poate face apel. Însă cel puțin cinci persoane vizate de procurori nu au legături cunoscute cu grupuri armate. Jacare, candidatul din Rio, a fost acuzat de deturnare de fonduri și alte infracțiuni. Procurorii au susținut că „procesul democratic nu poate fi deturnat de crima organizată, armată sau nu”.
Separarea măsurilor necesare de exces nu îi scutește pe candidații vizați. „Dacă toți cei care se confruntă cu orice tip de procedură legală sau investigație ar fi împiedicați să candideze, Lula nu ar fi președinte, iar Flavio Bolsonaro nu ar fi candidat”, a spus Ney Santos, candidat la Congres a cărui candidatură a fost contestată de procurori pentru presupuse legături cu sindicatul infracțional Primul Comandament al Capitalei. Instanțele electorale din Sao Paulo au decis în favoarea lui Santos, dar procurorii au anunțat că vor face apel. Santos nu a răspuns solicitării de comentarii.
Senatorul Flavio Bolsonaro, principalul contracandidat al lui Lula în cursa de anul acesta, este investigat pentru corupție, potrivit unor documente judiciare recent desecretizate. El neagă orice abatere. Eforturile instanțelor împotriva crimei organizate s-au bucurat de sprijinul a trei experți juridici consultați, iar profesorul de drept electoral Clever Vasconcelos a declarat că instanțele răspund unei amenințări reale printr-o interpretare mai largă a regulilor existente. El a adăugat însă că Congresul ar trebui să modifice legea pentru a extinde motivele de ineligibilitate.
Brazilia s-a confruntat cu provocări chiar și atunci când legea a fost mai clară. Lula a fost exclus de la alegerile din 2018 în baza unei legi care interzice condamnaților penal să candideze, dar condamnarea a fost ulterior anulată, deschizându-i calea spre victoria din 2022. „Nu se poate recurge la măsuri neconstituționale care, în încercarea de a proteja democrația, ajung să o submineze”, a spus Priscila Pamela Santos, președinta Institutului pentru Apărarea Dreptului la Apărare. Candidații blocați de instanțele locale pot face apel și speră că cea mai înaltă instanță electorală nu va confirma precedentul din 2024, a spus Rafael Soares, profesor de drept la Universitatea PUC-PR. „Nimeni nu ar fi atât de naiv să creadă că nu există deja o infiltrare a crimei organizate în alegeri”, a spus el. „Întrebarea acum este nivelul de răspuns și limitele legale cu care ne confruntăm.”