Tendința migrației tinerilor către vest revine. Ce pierderi suferă economia României: „Aceasta înseamnă și miliarde de euro irosite în educație”
Aproximativ 25% dintre românii care aleg să plece la muncă în străinătate sunt absolvenți de facultate, iar pierderile economice pentru statul român sunt semnificative, depășind 200.000 de lei pentru fiecare tânăr plecat. Această situație nu este doar un simplu fenomen demografic, ci o problemă profundă care afectează sectoarele esențiale pentru dezvoltarea economică a României, mai ales în contextul unei economii tot mai fragile.
Germania, Italia, Spania și Franța rămân principalele destinații pentru tinerii români, unde condițiile de muncă și salariile sunt considerabil mai atrăgătoare. Într-o discuție recentă, europarlamentarul Eugen Tomac a subliniat importanța susținerii pieței forței de muncă, menționând rolul crucial al Fondului Social European Plus și al Garanției Europene pentru Copii, care pot contribui la adaptarea tinerilor la nevoile actuale.
Mulți tineri se concentrează în prezent pe menținerea stabilității locului de muncă existent și pe asigurarea unui venit constant, în loc să aspire la avansări sau să caute noi oportunități. Această frică de instabilitate a dus la o retenție în locuri de muncă care nu le aduc satisfacție, în contextul în care opțiunile pe piața muncii s-au restrâns considerabil. Exodul tinerilor se intensifică pe măsură ce aceștia caută din ce în ce mai des oportunități în afaceri internaționale.
Consultantul HR Andra Pintican a evidențiat fenomenul de „job hugging”, prin care angajații preferă să rămână la locurile de muncă în care se simt confortabil pentru a evita burnout-ul și instabilitatea economică. Aceasta ilustrează o schimbare profundă în mentalitatea tinerilor, care devin mai prudenți, influențați fiind de criza provocată de pandemie. De asemenea, angajatorii devin mai selectivi, încercând să păstreze angajații existenți și să-i adapteze la noile cerințe ale pieței.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, numărul românilor ce au plecat la muncă în străinătate a crescut cu 70.000 în 2024 comparativ cu anul anterior, ceea ce accentuează riscurile pentru forța de muncă locală. România riscă astfel să piardă personal calificat din domenii cruciale, precum ingineria și IT-ul, unde deja se estimează un deficit semnificativ de competențe.
Adrian Negrescu, analist economic, a subliniat gravitatea acestui exod, spunând că miliarde de euro investite în educație sunt „irosite” atunci când absolvenții aleg să lucreze în străinătate pentru salarii modeste. Tinerii facedă față unor oferte salariale care nu reflectă pregătirea lor profesională, limitându-le astfel opțiunile și perspectivele de carieră.
Doctorul Iulian Gâlcă, specialist în chirurgie oncologică, care a părăsit România cu șapte ani în urmă, a relatat despre lipsa oportunităților și insuficiența sprijinului profesional în sistemul medical românesc, aspecte care l-au determinat să caute o carieră mai bună în Germania. Această experiență exemplifică clar motivul pentru care tinerii talentați aleg să emigreze, căutând un climat profesional mai favorabil și încredere în viitorul lor.
În concluzie, plecarea tinerilor români către țări cu oportunități mai bune nu afectează doar economia națională, ci ridică și semne de întrebare cu privire la viitorul forței de muncă din România, punând o presiune suplimentară asupra sistemelor de educație și formare profesională.