Petru Avram, fost director la Apele Române, condamnat pentru abuz în serviciu
Petru Avram, recunoscut din interceptările DNA drept „un animal politic”, a fost condamnat de Tribunalul Iași la o pedeapsă de doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Instanța a stabilit că Avram a utilizat utilajele instituției pe terenul proprietății personale a lui Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași și lider PNL. De asemenea, decizia nu este definitivă și poate fi contestată în termen de zece zile.
Judecătorii au dispus suspendarea executării pedepsei pe o perioadă de supraveghere de trei ani, timp în care Avram va trebui să presteze 80 de zile de muncă în folosul comunității, la Direcția Fond Locativ. Instanța i-a interzis, pe o durată de trei ani, dreptul de a deține funcții de conducere în instituțiile publice și de a desfășura activități asemănătoare celor implicate în fapta de abuz.
Această sentință vine după ce, în același dosar, Avram a fost achitat pentru influențarea declarațiilor în formă continuată, din cauza lipsei de reglementări penale în acest sens. Ancheta DNA a fost declanșată ca urmare a unor investigații jurnalistice din 2021 care au expus utilizarea resurselor instituției pentru lucrări nelegale pe proprietatea lui Alexe.
Presa a relatat cum utilajele și muncitorii de la Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad au fost trimiși să lucreze pe terenul de la Sculeni, aparținând familiei lui Costel Alexe. Aceste informații au strâns atenția procurorilor, iar cazul a fost aprofundat, arătând conexiunile între politică și abuzul de putere.
În contextul acestor acuzații, Petru Avram se mai află sub investigație în cadrul a două dosare, inclusiv „Dosarul Chelnerița”, care vizează angajările necorespunzătoare la Apele Române, unde el a fost surprins în interceptări auto-definindu-se ca „un animal politic”. După publicarea materialelor jurnalistice, Avram ar fi încercat să influențeze muncitorii implicați în lucrări să facă declarații care să minimizeze implicarea resurselor publice în aceste activități.
Este demn de menționat că, în contextul acestei situații, terenul de la Sculeni a fost destinat ulterior dezvoltării complexului Arcaland, ceea ce ridică întrebări cu privire la intențiile și legalitatea activităților desfășurate în acea zonă. Acest caz subliniază complexitatea și interconexiunile dintre puterea politică și utilizarea resurselor publice, evidențiind nevoia de transparență și răspundere în administrația publică.