Bugetul pe 2026, amânat pentru februarie, explică Tánczos Barna
Guvernul României se confruntă cu o situație alarmantă în privința adoptării bugetului național pentru anul 2026. Deși termenul legal, stipulat în Legea finanțelor publice, era 15 noiembrie, votul pentru buget se va desfășura abia după 30 ianuarie, ceea ce ridică semne mari de întrebare asupra eficienței și seriosității procesului decizional al executivului.
Vicepremierul Tánczos Barna a precizat că întârzierile sunt cauzate în principal de vacanța parlamentară și de nevoia stringentă de a încheia reformele administrative atât la nivel central, cât și local. „Trebuie convocat Parlamentul și, până atunci, trebuie să ne clarificăm prioritățile, să gestionăm minunatele pachete pe administrație, relocarea economică și toate modificările care necesită aprobată pentru a pregăti Legea bugetului”, a subliniat Barna, care și-a manifestat îngrijorarea față de blocajele actuale.
Blocajul reformelor administrative
Ședința coaliției de guvernare, constituită din PSD, PNL, USR și UDMR, programată pentru miercuri, 17 decembrie, ar putea să deblocheze negocierile atât de necesare, în special în contextul consensului din 14 noiembrie, care prevedea o reducere de 10% a personalului din administrația locală și ajustările imperative în structura administrației centrale. Totuși, discuțiile sunt într-un impas, iar premierul Ilie Bolojan a tras un semnal de alarmă: fără adoptarea reformelor până la mijlocul lui decembrie, bugetul riscă să compromită ținta de deficit de maximum 6,5% din PIB, asumata față de Comisia Europeană.
În continuarea acestui context, deficitul estimat pentru anul 2025 este de aproximativ 8,5%, evoluție influențată de majorările de TVA și înghețarea pensiilor și salariilor bugetare, împreună cu creșterea impozitelor pe proprietăți începând cu 1 ianuarie. Sorin Grindeanu, reprezentant al PSD, a confirmat consensul în privința administrației locale, dar a respins vehement tăierile de salarii la ministere, iar în cadrul ședinței de miercuri va fi stabilit și salariul minim pentru anul 2026.
Cererea pentru tranșa din PNRR
În paralel, Guvernul român se pregătește să depună cererea pentru a patra tranșă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,5 miliarde de euro, care ar putea fi trimisă vineri, 19 decembrie. Cu toate acestea, reformele, cum ar fi pensionarea magistraților, rămân în continuare în stadiu incomplet, o situație ce ar putea afecta grav accesul la aceste fonduri esențiale.
Noul PNRR, renegociat, a renunțat la o sumă considerabilă de 7 miliarde de euro din planul inițial, însă a rămas cu sub 370 de obiective, având acum acces la încă 11 miliarde până în august 2026. Acești bani sunt destinați unor proiecte de amploare, inclusiv Autostrada A7 Ploiești-Pașcani, care reprezintă un pas crucial în infrastructura națională.
Proiecții economice îngrijorătoare
Comisia Europeană anticiphează o creștere a PIB-ului de 1,1% pentru 2026, o ușoară îmbunătățire comparativ cu 0,7% în 2025, dar adâncirea deficitului la 6,2% este o realitate care subliniază necesitatea stringentă a adoptării rapide a reformelor și a bugetului pentru a asigura stabilitatea economică a României. Această situație impune o analiză aprofundată a impactului pe termen lung al întârzierilor curente și a modului în care acestea afectează viitorul acestei națiuni.
Sursa: www.realitatea.net/stiri/actual/bugetul-pe-2026-amanat-pentru-februarie-vicepremierul-barna-explica-blocajul-reformelor-administrative-guvernul-cere-25-miliarde-euro-pnrr_694270931c546c206925623b
Sursa: reflect24.ro/economie/bugetul-pe-2026-amanat-pentru-februarie-explica-barna/?v=1765977476