Curtea Constituțională analizează noua Lege ANI
Curtea Constituțională a României (CCR) se va reuni miercuri pentru a discuta sesizările de neconstituționalitate referitoare la noua Lege a integrității, dezbateri care vizează detalii esențiale pentru viitorul politic al țării. Această lege, criticată de opoziție, a fost contestată printr-o sesizare comună a 27 de senatori de la Uniunea Salvați România (USR) și Partidul Național Liberal (PNL), precum și printr-o acțiune separată a primarului Nicușor Dan, aducând în atenția publicului probleme complexe privind transparența și responsabilitatea aleșilor locali.
Controverse în jurul retroactivității sancțiunilor
Una dintre cele mai disputate prevederi ale noii legi este cea referitoare la retroactivitatea sancțiunilor. Conform acesteia, aleșii aflați în funcție care au fost declarați incompatibili sau în conflict de interese anterior intrării în vigoare a noii legi își vor pierde mandatul în termen de 30 de zile. Această abordare a fost contestată ca fiind neconstituțională, fiind considerată o încălcare a principiului legalității prevăzut în Articolul 15 din Constituție. Criticii sustin că legea nu poate impune sancțiuni pentru acte deja finalizate sub vechea legislație.
Declarațiile de avere și partenerii de viață
A doua contestație se focalizează pe obligația de depunere a declarațiilor de avere și interese, extinsă către partenerii de viață ai demnitarilor. Această modificare a generat îngrijorări, întrucât legea nu definește clar ce constituie o relație de parteneriat similară cu cea de căsătorie, obligând astfel persoanele implicate să se autocalifice pentru a evita posibile amenzi. Reprezentanții opoziției subliniază că acest lucru reprezintă o ingerință în viața privată și o depășire a atribuțiilor legale.
Contextul PNRR și implicațiile politicii interne
Legea integrității este un element vital în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având termen limită de promulgare până la 31 august. Social-democrații acuză USR și PNL că acțiunile lor de contestare pun în pericol accesul României la fonduri europene în valoare de 771 milioane de euro, esențiale pentru dezvoltarea economică. Aceștia avertizează că nu poate exista un sistem de integritate bazat pe reglementări neconstituționale, asemănătoare cu cele din regimuri autoritare.
Consecințele internaționale ale modificărilor legale
Disputa actuală este amplificată de un precedent important, când în mai 2025, CCR a restrâns deja accesul publicului la informațiile despre familia demnitarilor din declarațiile de avere. Experții în anticorupție subliniază că reducerea transparenței în acest domeniu ar putea contraveni angajamentelor internaționale ale României față de organisme precum OCDE, GRECO și Uniunea Europeană.