Proiect legislativ controversat: Accesul la informații publice restricționat
Un grup de deputați din Partidul Național Liberal (PNL), printre care se numără și fostul prefect de Bihor, Dumitru Țiplea, a propus recent un proiect legislativ care a suscitat dezbateri intense și polarizate în jurul transparenței instituțiilor publice. Această inițiativă are ca scop modificarea Legii nr. 544/2001, act care garantează accesul liber la informațiile de interes public, și ar putea transforma grav modul în care cetățenii, jurnaliștii și organizațiile non-guvernamentale pot obține informații de la autorități.
În conformitate cu textul proiectului, autoritățile ar avea libertatea de a refuza solicitările venite din partea jurnaliștilor, ONG-urilor sau cetățenilor, prin introducerea unei categorii necunoscute anterior: „informațiile cu regim special”. Aceasta ar exclude oficial o serie de date de la accesul public, inclusiv informațiile referitoare la cercetări științifice, secrete comerciale și patente. Proiectul definește această nouă categorie în termeni vag, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la aplicabilitatea sa și la efectele pe termen lung asupra transparenței administrative.
Una dintre particularitățile care a atras critici din partea specialiștilor în transparență este că fiecare instituție ar avea puterea de a decide singură, prin ordin al conducătorului, ce informații intră sub incidența regimului special de clasare. Aceasta deschide calea abuzurilor, deoarece șefii instituțiilor ar putea clasifica orice document ca având „regim special” fără o justificare adecvată, conducând la o totală inegalitate în accesul la informații.”
Mai multe organizații de presă și apărători ai drepturilor omului au condamnat această propunere, argumentând că ea subminează dreptul constituțional al cetățenilor de a fi informați. Proiectul permite refuzul cererilor de informații, invocând motivul că acestea „nu sunt de interes public”, o formulare extrem de subiectivă, care ar putea restrânge semnificativ accesul la date critice.”
Justificările inițiatorilor
Deși inițiatorii susțin că modificările sunt necesare pentru a evita abuzurile prin solicitări excesive sau repetitive, criticii afirmă că această abordare urmărește mai degrabă protejarea intereselor instituțiilor decât asigurarea unui acces deschis la informațiile publice. În expunerea de motive a proiectului, se afirmă că actuala legislație permite blocarea abuzivă a instituțiilor prin cereri care nu justifică un interes real în obținerea informațiilor.”
Dumitru Țiplea, un participant activ în discuțiile referitoare la această lege, a explicat că este nevoie de protejarea rezultatelor activității cercetătorilor. Cu toate acestea, sublinierea sa că „noile reglementări nu privesc mass-media” este lipsită de fundament, având în vedere că textul legii nu conține nicio referire clară la excluderea mass-media de la aceste restricții. Criticii observă că atât cercetările științifice, cât și alte date relevante, ar putea fi folosite de autorități pentru a justifica anumite decizii investiționale, limitând astfel informațiile disponibile publicului.”
Posibile consecințe și următorii pași
În cazul în care acest proiect de lege va fi adoptat, Guvernul va avea 90 de zile pentru a actualiza normele metodologice, parametrizând astfel modul în care informațiile trebuie gestionate. Până atunci, propunerea va fi dezbătută în Parlament, iar reacțiile din partea societății civile, a organizațiilor de presă și a cetățenilor sunt de așteptat să continue. Este crucial ca dilema între accesul la informații și responsabilitatea instituțiilor de a se proteja de abuzuri să fie discutată cu seriozitate, în beneficiul transparenței și al responsabilității în administrația publică.”