Ancheta în Franța privind utilizarea abuzivă a ochelarilor inteligenți în cazuri de hărțuire sexuală
Parchetul din Paris a deschis o anchetă penală pentru suspiciuni de hărțuire sexuală care implică ochelari inteligenți, în timp ce autoritățile franceze pentru protecția datelor au primit plângeri din partea companiilor. Acest demers are loc pe fondul preocupărilor internaționale tot mai mari legate de impactul social al acestor dispozitive.
Deși pe piață există mai multe modele de ochelari inteligenți, cei produse de gigantul american Meta în colaborare cu EssilorLuxottica dețin poziția de lider, cu o cotă globală de aproximativ 76%. Ochelarii cu funcții de inteligență artificială, care integrează o cameră foto de mici dimensiuni permițând purtătorului să filmeze discret, s-au bucurat de un succes mondial, cu 7 milioane de unități vândute anul trecut.
Succesul comercial a atras însă o atenție sporită din partea procurorilor, autorităților de reglementare, grupurilor pentru drepturile omului și companiilor, din cauza unor probleme precum hărțuirea sexuală, abaterile corporative și supravegherea ilicită.
Parchetul din Paris a declarat că a deschis recent cel puțin o anchetă penală în urma unor plângeri de hărțuire sexuală legate de o tendință pe rețelele sociale de a filma femei pe stradă fără consimțământul acestora și de a publica videoclipurile online. Procurorii nu au precizat marca dispozitivelor folosite, dar au menționat că unitatea de combatere a criminalității informatice a testat dispozitivele în urmă cu două săptămâni pentru a înțelege mai bine infracțiunile potențiale care pot fi comise cu ajutorul ochelarilor inteligenți.
Un purtător de cuvânt al Meta a declarat că protecția vieții private a fost integrată încă de la proiectarea ochelarilor cu inteligență artificială și că vor continua să își consolideze măsurile de protecție pe măsură ce dispozitivele devin mai performante. EssilorLuxottica a refuzat să comenteze.
CNIL, autoritatea franceză pentru protecția datelor, a anunțat că a primit mai puțin de 10 plângeri legate de utilizarea ochelarilor inteligenți la locul de muncă, fără a preciza mărcile implicate. De asemenea, autoritatea a precizat că este contactată tot mai des de companii care vor să afle dacă pot interzice ochelarii inteligenți la locul de muncă.
Australia a anunțat că analizează posibilitatea de a interzice utilizarea ochelarilor inteligenți cu cameră în spațiile guvernamentale, invocând preocupări legate de confidențialitate și securitate, ceea ce ar putea reprezenta prima interdicție de acest tip.
Ochelarii inteligenți ridică „provocări reale” în ceea ce privește informarea persoanelor că sunt filmate și obținerea consimțământului atunci când este necesar, a declarat Nacera Bekhat, șefa departamentului pentru afaceri economice al CNIL.
Dispozitivele purtabile cu inteligență artificială sunt reglementate de Legea europeană privind inteligența artificială și de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), care stabilesc norme privind utilizarea datelor personale.
Deși legislația franceză oferă protecții privind viața privată – inclusiv pedepse de până la un an de închisoare sau o amendă de 45.000 de euro (aproximativ 51.700 de dolari) pentru înregistrarea imaginii unei persoane într-un spațiu privat fără consimțământul acesteia – aplicarea legii poate fi dificilă, în special atunci când conținutul este răspândit rapid online, au declarat CNIL și alte surse juridice.
Un mic indicator luminos integrat în rama dispozitivelor semnalează că filmarea este în curs, dar grupurile pentru drepturile omului susțin că acest lucru transferă responsabilitatea de a evita filmarea asupra persoanei vizate.
„Faptul că vezi o lumină aprinsă nu înseamnă că îți dai consimțământul să fii filmată, nici ca imaginea ta să fie distribuită ulterior către mii de persoane”, a declarat Ines Legendre, expert juridic în cadrul organizației pentru siguranța internetului e-Enfance.
Femeile sunt principala țintă a abuzurilor comise cu ajutorul ochelarilor inteligenți, spun grupurile pentru drepturile omului.
Ines Girard, care coordonează proiecte legate de violența de gen facilitată de tehnologie în cadrul organizației feministe Hubertine Auclert, a declarat că industria tech ar trebui să facă mai mult pentru a preveni abuzurile.
„Nu putem răspunde unei tehnologii de supraveghere spunându-le celor supravegheați că ar trebui să fie mai vigilenți”, a afirmat ea. „Aceasta impune o povară suplimentară asupra acestor persoane, în special asupra femeilor, minorităților de gen și persoanelor deja expuse violenței, abuzului online și scrutinului public în spațiile publice.”