Curtea de Apel București judecă astăzi cazul lui Viorel Pașca și al familiei sale
Viorel Pașca, împreună cu soția sa, Florica, și cei trei fii — Viorel-Emanuel, Abel-Timotei și Daniel-Sabin — așteaptă astăzi decizia Curții de Apel București, care trebuie să stabilească dacă ei vor rămâne sub control judiciar sau vor fi arestați preventiv. Aceștia sunt implicați într-un scandal de trafic de persoane, acuzații ce vizează activitățile desfășurate în azilele ilegale din Bihor, unde sute de persoane vulnerabile erau exploatate.
Acuzații grave aduse grupului infracțional
Procurorii DIICOT au deschis o anchetă în 2020, identificând un grup infracțional organizat condus de Viorel Pașca, ce avea scopul de a exploata persoane vulnerabile, inclusiv vârstnici și cei cu dizabilități. Sub pretextul unei activități caritabile, acest grup opera prin intermediul Asociației „Dumbrava DPG”, care nu deținea licențele necesare pentru a presta servicii sociale sau medicale. Această situație evidențiază exploatarea sistematică a celor mai nevoiași membri ai societății, transformat în surse de venit.
Detalii despre proces și demersurile legale
Curtea de Apel București a fost pusă în situația de a judeca o contestație a procurorilor DIICOT, după ce Tribunalul București a decis, într-o primă fază, ca Pașca și familia să rămână sub control judiciar, în ciuda cererii de arestare preventivă. Acest lucru s-a întâmplat în contextul în care procurorii susțin că rețeaua a operat fără a respecta reglementările legale atât de necesare pentru protecția celor vulnerabili.
Declarațiile lui Viorel Pașca
În timpul audițiilor, Viorel Pașca a adus diverse argumente în favoarea activităților sale, afirmând: „Nu îmi este rușine de activitatea mea de 20 de ani, în care am încercat să ajut, să fiu de folos și să aduc un plus în societate.” El susține că scopul său a fost întotdeauna să ajute persoanele care, din diverse motive, nu mai aveau de cine să se sprijine, inclusiv familii nevoiașe și persoane abandonate de stat.
Implicarea autorităților în caz
Ministrul Muncii a solicitat sancționarea șefului DGASPC Bihor pentru neimplicarea adecvată în cazul azilelor ilegale, arătând că statul român a avut o responsabilitate activă în funcționarea centrelor de îngrijire menționate. Acest fapt ridică întrebări serioase cu privire la modul în care instituțiile s-au ocupat de protecția și supravegherea persoanelor vulnerabile.
Consecințele scandalului
Afacerile ilegale derulate de grupul condus de Pașca sunt o dovadă dură a necesității unei reforme în domeniul protecției sociale, având în vedere că persoanele cu dizabilități și vârstnicii au fost lăsați fără protecție adecvată. Această situație a captat atenția societății și a determinat organizații neguvernamentale să ceară o revizuire a legilor și reglementărilor care au ca obiect vizarea și protecția acestor categorii de persoane.
Punctul culminant al scandalului
Aceste evenimente subliniază complexitatea și gravitatea problemelor întâmpinate de persoanele vulnerabile din România, dar mai ales incapacitatea sistemului de a le oferi ajutorul necesar. Decizia de astăzi al Curții de Apel va avea consecințe semnificative nu doar pentru membrii familiei Pașca, ci și pentru viitorul persoanelor vulnerabile în instituțiile care le-ar trebui să le ofere siguranță și asistență corespunzătoare.