„`html
CUM A CLARIFICAT CJUE SOLICITAREA ÎNALTEI CURȚI ÎN CAZUL DOSARELOR CARE VIZEAZĂ FRAUDE GRAVE LA BUGETUL UNIUNII EUROPENE
Data actualizării: 16.07.2026, 14:20. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis, joi, 16 iulie 2026, o hotărâre semnificativă prin care a definit noțiunea de „fraudă gravă” ce afectează bugetul Uniunii Europene. Aceasta a fost solicitată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe tema prescripției în cazuri de fraudă care ar putea afecta interesele financiare ale Uniunii.
CE A ARĂTAT CJUE ÎN PRIMA DECIZIE, DIN 2023
Decizia CJUE din 2023 a avut în vedere mai multe contestații ale românilor condamnați pentru evaziune fiscală, care au argumentat că ar trebui aplicată o lege penală mai favorabilă, care să ducă la constatarea prescripției. Înalta Curte a decis în 2022 că termenele de prescripție nu mai pot fi întrerupte ca urmare a actelor de procedură penală, fapt confirmat de CJUE responsabilizând astfel instanțele române să asigure o represiune eficientă a fraudelor. Aceasta a dus la impunerea unei cerințe stricte ca toate cazurile de fraude să fie tratate conform standardelor europene.
CE A GENERAT A DOUA DECIZIE A CJUE, DIN 2026
Hotărârea Lin II din 16 iulie 2026 provine dintr-un caz în care un administrator a fost acuzat de emiterea de facturi fictive. Conform CJUE, prejudiciul adus statului român a fost evaluat la 59.000 de euro, iar valoarea TVA-ului eludat era de 36.000 de euro. Deși administratorul a scăpat de condamnare datorită prescripției, CJUE a fost cerută să clarifice noțiunile legate de fraudă și aplicarea procedurilor de prescripție.
CE A DECIS CJUE ÎN HOTĂRÂREA DIN 2026
CJUE a stabilit că o fraudă este considerată „gravă” dacă depășește pragul de 50.000 de euro, chiar dacă prejudiciul efectiv suferit de bugetul Uniunii este mai mic. În ceea ce privește deciziile anterioare ale ÎCCJ, CJUE a subliniat că legislația națională nu poate contraveni dreptului Uniunii Europene, impunând instanțelor să respecte noile standarde stabilite.
CE ZICE CJUE DESPRE DOSARELE DEJA JUDECATE
CJUE a indicat faptul că hotărârile definitive, care s-au bazat pe deciziile anterioare ale ÎCCJ, nu trebuie rejudecate. Totuși, pentru cazurile în curs, instanțele trebuie să considere primul verdict al CJUE din 2023 atunci când evaluează legalitatea termenelor de prescripție aplicabile fraudelor grave care afectează interesele financiare ale Uniunii.
CE RĂSPUNS A DAT ÎCCJ DUPĂ DECIZIA CJUE DIN 2026
În urma deciziei CJUE, ÎCCJ a declarat că mereu a respectat legislația europeană, și că abordarea sa în materie de prescripție nu a contrazis drepturile fundamentale europene. Aceasta reafirmă angajamentul instanțelor române de a aplica corect dreptul Uniunii, inclusiv în ceea ce privește răspunderea penală în cazuri de fraudă!
„`