„`html
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI REFUZĂ SĂ-I DEA ÎNAPOI ŞEFULUI ARMATEI TELEFONUL RIDICAT DE PROCURORII DNA
Curtea de Apel Bucureşti a respins luni cererea şefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, prin care solicita restituirea unui telefon mobil confiscat de procurorii DNA, în contextul unui dosar în care este acuzat de complicitate la uzurparea funcţiei. Această decizie a venit în urma unei audieri care a avut loc pe 2 iunie 2026, când generalul Vlad a fost chemat la sediul DNA Militar.
Procurorii l-au informat că are calitatea de suspect pentru complicitate la uzurparea funcţiei, după ce ar fi intervenit pentru suplimentarea locurilor bugetate la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, astfel încât 20 de candidaţi să nu mai plătească taxe, datorită acestei intervenţii urmând ca, la finalizarea studiilor, trei dintre aceştia să fie integraţi în MApN.
Cererea de restituire a telefonului mobil a fost atacată de general, având în vedere că acest dispozitiv a fost reţinut ca probă în cadrul anchetei, dar instanţa a respins-o, argumentând că nu este timp util pentru o astfel de restituire în contextul actual.
În plus faţă de cererea iniţială, instanţa a respins şi o solicitare a generalului de a sesiza Curtea Constituţională cu privire la anumite dispoziţii din Codul de procedură penală şi Legea 80/1995, care reglementează statutul cadrelor militare. Judecătorii au hotărât că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale este inadmisibilă, menţionând în decizia lor articolele respective din legislaţie.
În cadrul anchetei procurorilor DNA, s-a afirmat că, în iulie 2025, generalul Gheorghiţă Vlad, prin conduitele sale de complicitate, a facilitat emiterea unei solicitări adresate Ministerului Educaţiei privind justiţia suplimentării locurilor bugetate la Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti. Această solicitare a fost considerată o depăşire a atribuţiilor lui, fiindcă ar fi trebuit să fie formulată exclusiv de Direcţia Generală Management Resurse Umane, structură centrală în cadrul MApN.
Procurorii susţin că această acţiune a generat prejudicii Ministerului Apărării Naţionale, afectând relaţiile interne, și că a creat beneficii necuvenite pentru cei 20 de candidaţi, care au reuşit să acceseze poziţii bugetate.
„`