„`html
DOSARUL AZILELOR ILEGALE: CUM ACȚIONA REȚEAUA CONDUSĂ DE PAȘCA
Data actualizării: 02.07.2026 16:19
Data publicării: 02.07.2026 14:06
Viorel Pașca este acuzat de conducerea unei rețele ilegale implicate în trafic de persoane, care a adăpostit persoane vulnerabile în condiții inumane. Anchetatorii DIICOT au elucidat pașii tacticii prin care Pașca și gruparea sa obțineau venituri din aceste persoane, majoritatea având dizabilități sau fiind fără adăpost.
Surse din cadrul anchetei au menționat că, încă din 2006, familia Pașca a început să primească și să adăpostească sute de persoane, estimându-se că, până în prezent, au găzduit peste 3.300 de indivizi. Însă, din păcate, mai mult de 1.000 din aceștia au decedat, subliniind gravitatea condițiilor în care erau nevoiți să trăiască.
Viorel Pașca ar fi acceptat doar persoanele care nu aveau aparținători, motivând că de la acestea putea obține diverse venituri, cum ar fi pensiile sau ajutoarele oferite de stat. Reprezentanți ai primăriilor sau ai instituțiilor de stat îi trimiteau pe acești oameni, invocând lipsa capacității de a-i îngriji corect.
Metodele utilizate pentru a menține controlul asupra acestor persoane au fost elaborate și strategice. De exemplu, Pașca a solicitat elaborarea unor anchete sociale pentru a determina starea de sănătate a acestora, dar, conform declarațiilor procurorilor, aceste anchete nu reflectau realitatea, fiind doar formalități menite să legitimeze primirea persoanelor în îngrijire.
O parte esențială a schemei a fost obținerea certificatelor de handicap pentru a maximiza salariile și indemnizațiile plătite de stat. În multe cazuri, Pașca solicita ca persoanele să fie încadrate în gradul de handicap “grav cu asistent personal”, chiar și când starea lor nu justifica acest lucru. În acest fel, gruparea a reușit să capteze din ce în ce mai multe fonduri publice, amplificându-și astfel veniturile ilegale.
Investigatorul sub acoperire a observat că Pașca retrăgea banii de pe conturile acestor persoane, în timp ce, în unele cazuri, acestea ajungeau să primească sume foarte mici sau chiar să fie obligate să plătească pentru transportul lor, ca în cazul unui bătrân de la care Pașca a solicitat să fie dus la bancomat pentru a-i retrage economiile. Acești oameni erau prinși într-un cerc vicios, fără capacitatea de a se elibera din starea de dependență.
Pe lângă comportamentul abuziv, procurorii au demonstrat prin interceptări că Pașca căuta constante noi surse de venit, inclusiv ajutoare de înmormântare sau ajutoare pentru combustibil, folosind cardurile persoanelor vulnerabile pentru a alimenta vehiculele familiei sale. De asemenea, au fost identificate exemple în care sicriile cumpărate nu erau folosite corespunzător, ci stocate, cu scopul de a fi utilizate pe durata anunțării decesului unor persoane care se regăseau în centrele sale.
Rezultatul final al acestei rețele a fost o exploatare sistematică a indivizilor vulnerabili, care trăiau într-o stare de dependență și neputință. Pașca, văzut ca un “bun samaritean”, a reușit să utilizeze imaginea acestui ideal umanitar pentru a-și masca abuzurile și pentru a continua activitățile ilegale. Procurorii cer o condamare severă, iar cazul continuă să fie subiect de discuție și analiză în rândurile societății.
„`