Un alt capitol al impunității: cazul Marian Vanghelie
Sub cupola Curții de Apel București, fosta imagine a justiției pare că și-a pierdut conturul în negura deciziilor controversate. Marian Vanghelie, fost primar al Sectorului 5, și-a văzut acuzațiile de luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani împinse sub prescripția penală, ca și cum ani de abuz și corupție ar putea fi șterși cu buretele deciziei unei instanțe.
Acest caz a explodat la suprafață cu acuzații monstruoase: mită de 30 de milioane de euro, 52 de acte de abuz în serviciu și un mecanism de spălare de bani care ar face de rușine ficțiunile hollywoodiene. Și totuși, Vanghelie scapă imaculat. Faptele? Prescrise. Justiția? O cortină de fum, aparent trasă de deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cum a funcționat mecanismul corupției?
Un „comision” de 20%. Așa se definea, în mod cinic, mita livrată sub forma banilor lichizi, vilelor transferate și contractelor dubioase. Marin Dumitru, omul de afaceri care a tranzacționat la umbra Sectorului 5, a fost una dintre rotițele care au permis acest spectacol grotesc. Lucrările supraevaluate până la 40% peste costurile reale și banii negri circulați prin „circuite financiare fictive” confirmă dimensiunea fărădelegei.
Victimele uitate ale sistemului
Sectorul 5 a fost transformat într-un teren de joc pentru ambițiile personale ale lui Vanghelie. Drepturile patrimoniale ale locuitorilor? Neînsemnate în fața intereselor particulare. Bugetul public de sute de milioane de lei a fost drenat în buzunarele corupției, lăsând în urmă o comunitate jefuită moral și financiar.
Decizii legale, dar lipsite de etică
Justiția română a decis. Deciziile Curții Constituționale din 2018 și 2022, interpretările „creatoare” ale Instanței Supreme au oferit corupților, precum Vanghelie, colacul de salvare. Închideri de peste 10.000 de dosare penale – iată rezultatul unei legislații care demonstrează că filosofia „hoț prins, hoț scăpat” este mai mult decât o speculație.
Dimensiunea ipocriziei: o istorie de 10 ani
Un deceniu de procese, zece judecători schimbați, timp suficient pentru a se scrie kilometri de hârtii fără sens. La final, un verdict: prescriere. Faptele există, iar oamenii de rând știu asta prea bine. Însă ce contează? Vanghelie, aidoma altor figuri politice acuzate de corupție, pășește liber în afara sălilor de judecată.
Prejudiciu ascuns sub norii uitării
Cu un prejudiciu estimat de DNA la 295.207.000 lei, pare că nimeni nu îndrăznește să-i pună în cârcă realitatea acestui jaf instituționalizat. Confiscarea unei sume de 13.731.094 lei reprezintă doar o fărâmă din ceea ce a fost deposedat de la oamenii din Sectorul 5. Și totuși, Primăria Sectorului 5, una dintre cele mai afectate părți, a avut cererile civile respinse.
Un exemplu toxic pentru viitor
Ce mesaj transmite acest caz societății? Că în România corupția se poate strecura printre degete, ghidată de un sistem juridic incapabil să se protejeze pe sine? Fiecare achitare sau prescriere a unui astfel de dosar pune o piatră de mormânt pe încrederea cetățenilor în statul de drept.