Românii taie din porții și sar peste mese: peste jumătate spun că nu își mai permit mâncarea în contextul scumpirilor
Conform unui recent sondaj realizat pe un eșantion de 1.007 români, se manifestă o criză tot mai pronunțată, iar tema insecurității alimentare devine o preocupare majoră, deseori ignorată. Această cercetare scoate la iveală faptul că 70% dintre respondenți consideră că situația alimentară s-a deteriorat semnificativ în ultimii 3-5 ani. Informațiile adunate de publicația Libertatea subliniază presiunea financiară cu care se confruntă cetățenii, care îi determină să-și modifice constant obiceiurile de consum.
Aproape 80% dintre participanți afirmă că sunt nevoiți să caute în permanență promoții pentru a reuși să achiziționeze alimentele esențiale. În plus, mai mult de 40% dintre ei spun că se îngrijorează frecvent sau ocazional cu privire la posibilitatea de a nu avea suficiente fonduri pentru a cumpăra hrană. Această situație nu afectează doar dieta zilnică, ci are consecințe și asupra vieții sociale; 60% dintre respondenți au evitat întâlniri sau ieșiri cu prietenii din cauza costurilor implicate de mesele în oraș.
Un aspect îngrijorător al sondajului este că 56% dintre respondenți recunosc că au fost nevoiți să sară peste mese, să reducă porțiile sau să opteze pentru alimente mai ieftine, împovărați de constrângerile financiare. Această tendință de adaptare la dificultățile economice aduce în discuție un contrast semnificativ între percepțiile individuale și realitatea colectivă; 40% dintre respondenți afirmând că nu cunosc pe nimeni din cercul apropiat care să se confrunte cu asemenea probleme, iar doar 19% cred că ar putea identifica ușor o persoană afectată de insecuritate alimentară.
Deși aceste cifre reflectă o problemă serioasă, risipa alimentară continuă să reprezinte o contradicție stridentă. Statistici șocante arată că în România sunt aruncate anual peste 3,4 milioane de tone de alimente, conform Federației Băncilor pentru Alimente din România. Această risipă, în contextul insecurității alimentare, evidențiază o disfuncționalitate sistemică care necesită atenție și intervenție. Sondajul a fost realizat cu o marjă de eroare de ±3,6%, având un nivel de încredere de 95%, și a analizat atât impresiile publicului, cât și experiențele cotidiene legate de accesul la hrană.