ÎNȘELĂCIUNE CU INVESTIȚII: O GRUPARE PRINSĂ DUPĂ O ANCHETĂ ÎN ROMÂNIA, REP. MOLDOVA ȘI UCRAINA FOLOSEA IMAGINEA UNOR PERSONALITĂȚI
La data de 30 iunie 2026, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a comunicat rezultatele unei ample anchete care a dus la destructurarea unei rețele specializate în infracțiuni de înșelăciune cu investiții, care își desfășura activitatea în România, Republica Moldova și Ucraina. Această grupare a reușit să convingă cel puțin 43 de cetățeni români să investească sume semnificative de bani în platforme fictive, utilizând, printre altele, imaginea unor personalități publice, inclusiv a premierului și a guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
În urma unei acțiuni operative desfășurate pe 25 iunie 2026, autoritățile din România, Republica Moldova și Ucraina au executat un număr considerabil de mandate de percheziție – 8 în România și 17 în Ucraina, dintre care 4 au vizat sediile unor call-centere unde se desfășurau activitățile infracționale. Între aceste activități se numără și accesul ilegal la sisteme informatice și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, conform raportului oficial al procurorilor.
Investigațiile paralele, derulate în cele trei state, evidențiază că infracțiunile au fost comise începând cu anul 2023 și au vizat exclusiv cetățenii români. Victimele erau induse în eroare prin diverse metode, fiind obigați să investească în criptomonede și acțiuni la diferite companii, precum GAP INVEST sau HIDROELECTRICA. Astfel, membrii grupării creau și distribuite anunțuri publicitare false în mediul online, prezentând oportunități de profituri rapide și garantate.
Autorii acestor înșelăciuni contactau persoanele interesate prin intermediul apelurilor telefonice, evaluându-le situația financiară și îndrumându-le către platformele fictive, unde victimele își depuneau fondurile. În continuare, o altă echipă din grupare, numită „responsabilii cu păstrarea clienților”, îi convingea pe cei care depuseseră deja fonduri să investească suplimentar, promițându-le returnări semnificative. Odată ce victimele își cheltuiau economiile, site-urile respective dispăreau, iar comunicarea cu autorii înceta, lăsând investitorii fără posibilitatea de a recupera banii.
Îngrijorător este faptul că autorii utilizau pseudonime pentru a masca identitatea în timpul interacțiunilor online, aplicând tehnici de manipulare și persuasiune pentru a îi face pe oameni să își ofere informațiile personale, inclusiv datele bancare. Acestea le permiteau să instaleze softuri pe dispozitivele victimelor, câștigând astfel acces la conturile de internet banking.
Membrii grupării au profitat, de asemenea, de tehnologia modernă, promovând materiale video prin intermediile rețelelor sociale, folosind inteligența artificială pentru a crea conținut deepfake cu scopul de a face aceste înșelăciuni mai credibile. Au fost create clipuri video în care personalități cunoscute din România păreau să susțină aceste platforme de investiții.
Până în prezent, cercetările au dus la identificarea a 43 de victime, iar prejudiciul total se ridică la aproximativ 3.600.000 de lei. În cadrul perchezițiilor, au fost confiscate peste 150 de sisteme informatice, sume importante de bani, bunuri de lux și diverse probe incriminatoare. În România, 7 persoane sunt cercetate, iar doar 2 dintre acestea au fost localizate, celelalte aflându-se în afara Uniunii Europene.
Parchetul a subliniat constant riscurile asociate cu investițiile prin intermediul platformelor nereglementate, avertizând că acestea pot funcționa opac, fără o protecție adecvată pentru investitori, ceea ce poate conduce la pierderi financiare devastatoare.