CCR a amânat din nou decizia privind restanțele salariale ale magistraților. Noul termen este 7 octombrie
Curtea Constituțională a României a amânat din nou, miercuri, pronunțarea asupra sesizării premierului interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Noul termen stabilit este 7 octombrie.
Potrivit informațiilor disponibile, sesizarea a fost depusă după ce Instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primul proces în dosarul privind neplata unor restanțe salariale apărute în urma majorărilor stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, pe 2 iulie, că Executivul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. El a explicat că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice.
Bolojan a susținut că, din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional, întrucât, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative.
Premierul interimar a afirmat că puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. El a menționat că este vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție și că instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, ceea ce ar reprezenta o ingerință directă în activitatea Executivului.
În luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Curtea de Apel București a emis acțiunea la începutul lunii mai, iar Guvernul a contestat-o.
Prima instanță a stabilit, în afara sumei menționate, și penalități de 1% pe zi din această sumă, ceea ce reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, o sumă considerată enormă, de aproximativ nouă milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte stabilite pentru Ministerul Finanțelor și pentru Guvern. Potrivit explicațiilor oferite de prim-ministru, acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că, în afara sumelor solicitate de Înalta Curte, mai există și sume în zona de Parchet, de aproximativ trei miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului de stat.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. Curtea de Apel București a stabilit că decizia trebuie pusă în executare în termen de zece zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată la primul termen al procesului.
Tot pentru 7 octombrie a fost amânată și decizia privind sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE. Sorin Grindeanu a cerut CCR să constate existența acestui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern și să stabilească o conduită de urmat în vederea restabilirii ordinii constituționale.