Von der Leyen susține crearea unui Consiliu European de Securitate și un „manual de acțiune” împotriva sabotajului
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut miercuri crearea unui Consiliu European de Securitate, care ar reuni lideri din Uniunea Europeană, Marea Britanie, Norvegia, Ucraina și Canada, avertizând că amenințările la adresa păcii pe continent sunt în creștere.
Von der Leyen a propus, de asemenea, un nou sistem de coordonare a răspunsurilor la așa-numitele incidente hibride, atribuite frecvent Rusiei, care se situează sub pragul atacurilor militare convenționale, dar subminează securitatea europeană — precum sabotajul, incendiile provocate și incursiunile cu drone.
Inițiativele sale reflectă dorința tot mai mare a oficialilor europeni de a-și asuma mai multă responsabilitate pentru securitatea continentului, pe fondul incertitudinilor privind sprijinul pe care se pot baza din partea președintelui american Donald Trump prin intermediul alianței militare NATO.
Cu toate acestea, în lipsa unor detalii imediate, unii analiști au avertizat că inițiativele ar putea duplica structuri din cadrul NATO, generând potențială confuzie, și s-ar putea reduce la simple forumuri de discuții.
Amenințările de securitate din Europa sunt în creștere
„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă. Iar amenințările se amplifică pe teritoriul nostru”, a declarat von der Leyen, șefa executivului celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, în discursul anual privind starea Uniunii, susținut în fața Parlamentului European de la Strasbourg.
Invocând incidente precum tentativa de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, de luna trecută, pe care autoritățile germane l-au atribuit Rusiei, von der Leyen a afirmat că doctrina, instituțiile și procesul decizional ale Europei nu au ținut pasul cu o nouă realitate.
„Europa are nevoie de propriul său manual de acțiune împotriva amenințărilor hibride”, a spus ea, propunând un „protocol de securitate de urgență” pe care orice stat membru al UE l-ar putea activa pentru a coordona un răspuns european.
Rusia a respins acuzațiile Germaniei privind incidentul de la Leipzig și a acuzat țările NATO că blamează în mod fals Moscova pentru alte incidente, pentru a escalada tensiunile dintre cele două părți.
Von der Leyen a declarat că Comisia va prezenta idei pentru a face realitate un Consiliu European de Securitate. Ea nu a detaliat modul în care ar funcționa un astfel de Consiliu. Însă comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, a sugerat că acesta ar putea implica uneori doar statele membre UE, iar alteori și alte țări.
Într-un document publicat în ianuarie anul acesta, el a propus o combinație de membri permanenți — țări mari precum Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia — și alți membri implicați pe bază de rotație.
Von der Leyen a menționat Canada printre țările care ar putea fi implicate. În același discurs, ea a subliniat legăturile strânse ale UE cu Canada și a afirmat că dorește să deschidă ușa către o „calitate de membru asociat” al blocului comunitar.
Reacții divergente: unele state salută propunerile, altele subliniază importanța puterii militare
Norvegia și Finlanda au salutat propunerea privind securitatea. „Europa trebuie să fie capabilă să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate și să își consolideze apărarea”, a scris premierul finlandez Petteri Orpo pe platforma X.
Alți oficiali au fost însă mai precauți. Ministrul de externe eston, Margus Tsahkna, a declarat: „NATO rămâne piatra de temelie a securității europene, iar eforturile UE în domeniul securității și apărării trebuie să completeze și să întărească Alianța”.
Marta Prochwicz, expert în apărare la Consiliul European pentru Relații Externe, a afirmat că propunerea privind Consiliul de Securitate este „un pas în direcția corectă”. Dar, a adăugat ea, „dacă rămâne un simplu forum de discuții, fără o cooperare aprofundată în industria de apărare, fără joint-venture-uri, echipamente interoperabile și instruire comună a forțelor, nu va face Europa mai sigură”.
Oana Lungescu, membru distins al think tank-ului britanic de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, a declarat că este greu de imaginat cum ar putea fi Rusia descurajată de un astfel de consiliu.
„Ceea ce descurajează Rusia este producția masivă de apărare și voința de a impune costuri”, a scris Lungescu pe platforma X.