De ce a primit Sechila pedeapsa minimă pentru troița cu simbolurile Gărzii de Fier. Motivarea…

de O Teodor
13 vizualizari

DE CE A SCĂPAT SECHILA CU PEDEAPSA MINIMĂ PENTRU TROIȚA CU ÎNSEMNELE GĂRZII DE FIER. MOTIVAREA JUDECĂTORULUI

Data publicării: 06.07.2026

Eugen Sechila a fost sancționat de un magistrat de la Judecătoria Oltenița cu cea mai ușoară pedeapsă prevăzută de Codul penal – un avertisment. Judecătorul a motivat această decizie prin afirmarea unei „periculozități reduse” a lui Sechila, un individ cunoscut sub numele de fost luptător din Legiunea Străină. Troița pe care a ridicat-o, având însemnele mișcării legionare Garda de Fier, situată într-o comună din județul Călărași, a avut o expunere publică considerată „minimă”.

În martie 2025, Eugen Sechila a fost trimis în judecată de către Parchetul General, fiind acuzat că a construit și amplasat o troiță cu simboluri ale mișcării legionare. La sfârșitul săptămânii trecut, Judecătoria Oltenița a pronunțat un verdict în acest caz, ridicând suspiciuni asupra intensității reputației sale publice.

Sechila a negat acuzațiile de propagandă legionară, insistând că actul său a fost unul artistic. El a declarat că troița a fost o omagiu în memoria unui tânăr din comuna Radovanu. În fața instanței, Sechila a subliniat că, deși el a sculptat troița, activitatea sa a avut un caracter artistic, nu unul ideologic.

Acuzatul a adus în sprijinul său mai mulți martori, inclusiv un doctor în etnologie de la Academia Română, care a susținut că simbolul de pe troiță este unul tradițional creștin, având o istorie de 8.000 de ani în cultura românească. Această martorizare a fost folosită pentru a contesta asocierea simbolurilor cu ideologiile extremiste.

Judecătorul a observat că Sechila i s-a reproșat crearea unei troițe cu o figură geometrică legată de mișcarea legionară și a analizat două întrebări esențiale: dacă Sechila a avut intenția de a promova ideologia legionară și aplicabilitatea articolului din OUG 31/2002, care exclude anumite fapte de la categorizarea ca infracțiuni dacă sunt realizate în interesul artei sau științei.

Magistratul a menționat că, deși simbolurile utilizate de grupările extremiste au și o componentă propagandistică, Sechila nu a demonstrat dorința de a promova ideologia legionară în mod direct. Instanța a apreciat că troița a fost totuși realizată în memoria unui decedat, dar nu pentru a promova un mesaj extremist.

Decizia finală a fost de a aplica un avertisment, având în vedere „periculozitatea redusă” a lui Sechila și expunerea minimă a troiței. Contextele discutate în instanță au ridicat întrebări mai largi legate de utilizarea simbolurilor istorice și de interpretarea lor în societatea contemporană.

Eugen Sechila, implicat anterior în activități de susținere a candidaturii lui Călin Georgescu, continuă să fie un personaj controversat, iar sentința de avertisment reflectă complexitatea cazului său.