Înalta Curte a acționat în instanță împotriva Guvernului, după ce a redus sumele câștigate de magistrați. ÎCCJ…

de O Teodor
24 vizualizari

Înalta Curte a dat în judecată Guvernul

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost nevoită să recurgă la o acțiune judiciară împotriva Guvernului, solicitând amendarea conducerii executive după ce au fost tăiate fondurile destinate plății salariilor judecătorilor. Într-o acțiune oficială înregistrată pe 30 martie 2026, ÎCCJ a argumentat lipsa de fonduri necesare pentru a acoperi salariile restante câștigate în instanță, expunând gravitatea situației și riscurile pentru funcționarea sistemului judiciar.

Cererea de chemare în judecată

În plângerea formulată, instanța cere Curții de Apel București să oblige Guvernul și Ministerul Finanțelor la alocarea imediată a resurselor financiare necesare. Conform detaliilor din cerere, ÎCCJ solicită ca execuția bugetară să fie ajustată astfel încât să satisfacă toate drepturile salariale restante ale magistraților, în special pentru sumele stabilite prin titluri executorii și scadente în anul 2026.

Amendă pentru conducerea Guvernului

Un aspect semnificativ al cererii este solicitarea ca Guvernul să fie amendat cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere în punerea la dispoziția instanței a fondurilor necesare. De asemenea, ÎCCJ cere penalități zilnice de 2% pentru fiecare zi de întârziere.

Contextul disputei financiare

Lipsa fondurilor a fost accentuată de deciziile coaliției de guvernare, care a mutat aproximativ 2 miliarde de lei din bugetul inițial destinat ÎCCJ către alte cheltuieli, inclusiv ajutoarele pentru pensionari și alocările pentru autoritățile locale. Această decizie a stârnit proteste din partea sistemului judiciar, care se confruntă cu dificultăți în respectarea obligațiilor salariale față de magistrați.

Declarații de la liderii politici

După anunțarea intenției de a da în judecată Guvernul, prim-ministrul și alți lideri politici au reacționat, subliniind complexitatea situației bugetare și responsabilitățile care revin Parlamentului în gestionarea fondurilor. Criticile și controversele au escaladat, întărind astfel dezbaterile privind sustenabilitatea finanțării sistemului judiciar.

Implicarea opiniei publice

Această situație a generat un interes sporit din partea opiniei publice și a mass-mediei, evidențiind atât impactul direct asupra justiției, cât și riscurile asociate unei guvernări ce ignoră aspectele fundamentale ale statului de drept. În acest context, tot mai multe persoane își exprimă îngrijorarea față de viitorul instanțelor și al independenței judecătorești în România.