Curtea de Apel București amână pronunțarea în cazul judecătorilor CCR
Curtea de Apel București a decis să amâne până la 30 ianuarie 2026 pronunțarea în privința cererilor de suspendare a numirii lui Mihai Busuioc și Dacian Dragoș ca judecători la Curtea Constituțională. Această decizie a fost luată vineri, 16 ianuarie 2026, de judecătoarea Olimpia Crețeanu, după ce cererea de recuzare împotriva acesteia a fost respinsă cu o zi înainte.
La începutul săptămânii, avocata Silvia Uscov a deschis acțiuni similare într-un dosar care vizează legalitatea numirii celor doi judecători, argumentând că aceștia nu îndeplinesc condițiile legale de vechime necesare.
Contextul detaliat al cazului
În cursul ședinței, Uscov a solicitat și anularea decretului prezidențial care dispune numirea lui Dacian Dragoș, pe care îl consideră inadmisibil, având în vedere că numirea lui Mihai Busuioc este de asemenea contestată pe baza unei hotărâri a Senatului, care nu are caracter normativ. Tudorel Toader, fost judecător CCR, a subliniat că sesizarea împotriva lui Busuioc este inaplicabilă, deoarece nu poate fi contestată la Curtea Constituțională.
Reacții oficiale și dezbateri în spațiul public
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca s-a declarat împotriva acuzelor aduse lui Dacian Dragoș printr-un comunicat oficial, care apără integritatea și autoritatea Curții Constituționale. De asemenea, președintele Nicușor Dan a abordat problema într-un stil diplomatic, exprimându-și convingerea că Curtea Constituțională va funcționa normal, chiar și în eventualitatea unei suspendări a lui Dragoș.
Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a comentat pe marginea procesului, sugerează că judecătorii ar fi putut alege o dată diferită pentru ședințe, subliniind că probabil cele două instanțe colaborează într-un mod care sugerează o anumită compatibilitate între ele.
Perspectivele viitoare ale cazului
În continuare, instanța va trebui să analizeze legalitatea actelor administrative, iar rezultatul dată de 30 ianuarie 2026 va fi crucial pentru stabilirea dacă Mihai Busuioc și Dacian Dragoș vor putea să își exercite funcțiile sau nu. Procesul însă ridică importante întrebări legate de independența justiției și de standardele de selecție ale judecătorilor constituționali.
Astfel, întregul context juridic și politic din jurul acestei situații subliniază tensiunile existente între puterile statului și dezbaterea continuă privind transparența și competența în funcțiile publice de conducere din domeniul justiției.