Azilele din Bihor: Decizia Curții de Apel București privind Viorel Pașca și familia sa
Curtea de Apel București se pregătește să ia o decizie crucială în cazul lui Viorel Pașca, soția acestuia și cei trei fii, după ce au fost implicați în scandalul azilelor ilegale din Bihor. În data de 13 iulie 2026, instanța va decide dacă aceștia rămân sub control judiciar sau vor fi arestați preventiv. Acest eveniment vine după ce Tribunalul București a respins propunerea procurorilor DIICOT de arestare preventivă.
Viorel Pașca a declarat anterior că nu își regretă munca de 20 de ani în sprijinul persoanelor vulnerabile, susținând că a încercat să ofere ajutor celor care nu mai aveau sprijin din partea nimănui. Activitatea sa a fost organizată sub auspiciile Asociației „Dumbrava DPG” care, conform acuzațiilor, nu avea licențele necesare pentru a opera legal.
Pe lângă Viorel Pașca, au fost reținuți și apropiații săi, inclusiv soția Florica și fiii lor: Viorel-Emanuel, Abel-Timotei și Daniel-Sabin Pașca, precum și Delia Mioara Păcală, coordonatoarea activităților de la azilele ilegale. Dosarul, instrumentat de DIICOT, vizează un grup infracțional complex implicat în trafic de persoane și exploatarea vulnerabilității la scară largă.
Investigația a relevat faptul că, sub paravanul unei activități caritabile, sute de persoane – vârstnici, persoane cu dizabilități psihice și oameni fără adăpost – au fost transformate în „surse de venit” pentru rețeaua condusă de Viorel Pașca. În cadrul ultimei audieri, acesta a reafirmat că intenția sa a fost dintotdeauna aceea de a ajuta, argumentând că a acționat în beneficiul unei comunități defavorizate.
Decizia instanței din 2 iulie, prin care au fost plasați sub control judiciar, a fost contestată de procurori, iar acum judecătorii Curții de Apel vor reevalua circumstanțele cazului.
Contextul acestui caz amplifică discuțiile despre protecția persoanelor vulnerabile și despre responsabilitatea instituțiilor statului în astfel de situații. Mirela Nemțanu, expert în probleme sociale, a afirmat că statul român a fost activ implicat în funcționarea acestor centre, iar reformele legislative sunt necesare pentru a asigura protecția adecvată a persoanelor cu dizabilități.