Producția globală de biocombustibili ar putea crește cu aproape 70% până în 2030, pe fondul crizei energetice din Golf
Producția globală de biocombustibili este estimată să crească cu aproape 70% până în 2030 față de nivelurile din 2025, pe măsură ce marile state producătoare avansează cu majorarea mandatelor de amestec, ca răspuns la criza energetică declanșată de războiul din Iran, potrivit unui studiu publicat marți.
Studiul a fost realizat în coautorat de grupul de reflecție cu sediul la Londra, Chatham House, și de organizația non-profit de certificare Forest Stewardship Council (FSC).
Biocombustibilii precum etanolul pot fi produși dintr-o serie de materii prime organice, dar sunt de obicei obținuți din culturi alimentare sau furaje. Aceștia sunt frecvent amestecați cu benzină sau motorină și devin mai competitivi pe măsură ce prețurile combustibililor fosili cresc.
Acești combustibili s-au aflat mult timp în centrul dezbaterii privind dacă ajută la combaterea schimbărilor climatice sau contribuie la inflația alimentară și la defrișări. Autorii studiului au avertizat că cel mai recent val de cerere riscă să agraveze aceste din urmă efecte.
„Prin prioritizarea securității energetice pe termen scurt, unele răspunsuri politice pot face compromisuri în detrimentul creșterii insecurității alimentare pe termen mediu, iar orice șoc suplimentar, cum ar fi vremea extremă, ar putea afecta sever prețurile alimentelor”, au declarat aceștia.
Țări precum Brazilia, China, India, Indonezia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană, au propus sau au adoptat mandate mai ridicate de amestec de biocombustibili de la izbucnirea războiului din Iran.
Autorii estimează că, dacă toate mandatele propuse sunt implementate integral, terenul necesar pentru producția de materii prime pentru biocombustibili s-ar putea mai mult decât dubla până în 2030 față de nivelurile din 2023. Aceasta ar necesita 36 de milioane de hectare suplimentare, o suprafață aproximativ egală cu cea a Germaniei.
„Viteza cu care sunt majorate mandatele pentru biocombustibili creează riscuri semnificative, deoarece cererea de materii prime poate crește mai rapid decât pot fi implementate garanțiile de mediu, sistemele de certificare, planificarea utilizării terenurilor și mecanismele de aplicare”, au afirmat autorii.
Aceștia au precizat că materiile prime cultivate pe terenuri degradate sau între sezoanele agricole pot ajuta la reducerea degradării terenurilor și chiar la refacerea acestora, dar că acesta nu este de obicei cazul biocombustibililor convenționali, sau de prima generație.
Biocombustibilii de prima generație sunt produși din culturi alimentare și furajere, precum porumbul și trestia de zahăr. Biocombustibilii de a doua generație, sau avansați, sunt produși din reziduuri organice și materiale reziduale, cum ar fi uleiul de gătit uzat.
„Producția de materii prime pentru biocombustibilii de prima generație tinde să aibă consecințe net negative pentru degradarea terenurilor, securitatea alimentară și consumul de apă”, au declarat autorii.
Prețurile țițeiului au crescut cu aproape 40% de la începutul războiului din Iran, la sfârșitul lunii februarie, în timp ce prețurile zahărului și porumbului au înregistrat o creștere de aproximativ 20%.