Investițiile în răcirea fabricilor de confecții din Bangladesh se recuperează în patru ani
Investițiile în sisteme de răcire destinate reducerii stresului termic pentru muncitorii din fabricile de confecții sunt justificate din punct de vedere financiar, atât pentru producători, cât și pentru brandurile pe care le aprovizionează, arată un raport publicat duminică, pe fondul riscurilor tot mai mari pe care schimbările climatice le reprezintă pentru centrele de producție a îmbrăcămintei.
Cercetătorii de la Global Labor Institute din cadrul Universității Cornell au constatat că investițiile în răcire în fabricile din Bangladesh — de la vopsea reflectorizantă și izolație a acoperișului până la ventilație pentru circulația aerului — sunt viabile comercial și se amortizează în cel mult patru ani. Raportul îndeamnă brandurile să împartă povara costurilor, prin relaxarea prețurilor pentru furnizorii care investesc în răcirea pentru muncitori.
Autorii au descoperit că temperaturile din interiorul fabricilor le depășesc adesea pe cele de afară, muncitorii fiind cei mai expuși la căldura extremă în secțiile de călcat și finisare. Această concluzie se bazează pe măsurători de temperatură efectuate timp de șase luni la opt fabrici din Dhaka. Stresul termic ridicat a eliminat în medie 4,1% din veniturile anuale ale acestor fabrici, ceea ce reprezintă un risc financiar atât pentru producători, cât și pentru brandurile globale.
Raportul „le oferă atât cumpărătorilor, cât și furnizorilor un context pentru amploarea intervenției necesare”, a declarat Jason Judd, director executiv al Global Labor Institute. „Dacă te gândești să faci investiții în răcire, dar nu știi cât se pierde, este foarte dificil”, a adăugat el.
În discuțiile purtate cu cercetătorii în ultimul an, brandurile de îmbrăcăminte și-au exprimat interesul față de perioada de amortizare a cheltuielilor pentru adaptarea la căldură în fabrici, a spus Judd. Brandurile au purtat „discuții repetate cu producătorii lor cu privire la costurile de atenuare, la atingerea țintelor privind gazele cu efect de seră și la identificarea unor surse alternative de energie”, a precizat el.
Noile constatări vin după o cercetare de acum trei ani care arăta că căldura și inundațiile ar putea elimina 65 de miliarde de dolari din veniturile din exporturile de îmbrăcăminte din Bangladesh, Cambodgia, Pakistan și Vietnam până în 2030.
Industria de îmbrăcăminte recunoaște tot mai mult riscurile pe care schimbările climatice le prezintă de-a lungul lanțurilor de aprovizionare. Rămâne însă o întrebare deschisă în ce măsură brandurile globale direcționează resurse către adaptare.
Asociația Americană a Îmbrăcămintei și Încălțămintei (AAFA) a publicat săptămâna trecută un set de instrumente menit să protejeze muncitorii de temperaturile extreme. Grupul comercial a propus ca brandurile să împartă costurile măsurilor de reziliență în cazurile în care investițiile ar putea să nu genereze randamente suficiente pentru ca un producător să le finanțeze singur.
„Pe măsură ce căldura extremă devine o realitate tot mai frecventă la nivel mondial, industria noastră trebuie să acționeze pentru a proteja muncitorii care se află în centrul lanțurilor noastre de aprovizionare”, a declarat Nate Herman, vicepreședinte executiv al AAFA, într-un comunicat.