CCR discută astăzi noua Lege a integrității: Mandatele aleșilor și declarațiile de avere ale partenerilor, în centrul contestațiilor
Pe data de 17 august 2026, Curtea Constituțională a României a programat o ședință crucială pentru a analiza sesizările de neconstituționalitate legate de noua Lege a integrității. Această lege, care abordează aspecte esențiale precum mandatele aleșilor și obligațiile partenerilor de viață de a depune declarații de avere și interese, a fost contestată de 27 de senatori din partidele USR și PNL. De asemenea, președintele Nicușor Dan a inițiat o acțiune separată pentru a contesta prevederile acesteia.
Amendamentele controversate: Sancțiunile retroactive și declarațiile partenerilor de viață
Un punct central al contestațiilor se referă la amendamentul cunoscut sub numele de „Fritz”, care prevede că aleșii care au fost declarați incompatibili sau aflați în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii își vor pierde mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii susțin că această prevedere contravine articolului 15 din Constituție, care stipulează că legislația trebuie să aibă efecte doar pentru viitor.
Pe de altă parte, amendamentul „Grădinaru” impune partenerilor de viață ai demnitarilor obligația de a depune declarații de avere și de interese, extinzând astfel sfera de responsabilitate. Criticii acestei măsuri argumentează că formularea „relații asemănătoare acelora dintre soți” este vagă și poate duce la încălcări ale dreptului la viață privată, contrar normelor stabilite de CJUE și CEDO.
Impactul asupra legislației și fondurilor europene
Noul act normativ nu este doar o chestiune de integritate. Legea integrității joacă un rol crucial în asigurarea primirii a 771 de milioane de euro din fonduri europene, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, care trebuie promovată înainte de 31 august. Social-democrații au acuzat USR și PNL că, prin sesizările adresate CCR, intenționează să blocheze aceste fonduri pentru a-și proteja liderii.
Astfel, contestațiile ridică nu doar probleme de constituționalitate, ci și implicații semnificative pentru relația României cu Comisia Europeană, ținând cont de avertismentele Agenției Naționale de Integritate privind transparența averilor și angajamentele internaționale ale țării.
Deciziile CCR și perspectivele legislative
Decizia care va fi luată de CCR în această ședință este așteptată cu mare interes, având potențialul de a afecta nu doar cadrele legislative viitoare, ci și Clasa politică din România, în contextul în care transparența și responsabilitatea sunt din ce în ce mai importante pentru cetățeni.