„`html
Curtea Constituțională amână decizia privind noua Lege a Integrității
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să amâne pentru luni, 17 august, pronunțarea unei hotărâri pe marginea sesizărilor de neconstituționalitate depuse în legătură cu noua Lege a integrității. Această lege, care a generat controverse semnificative, a fost contestată de 27 de senatori aparținând partidelor USR și PNL, dar și de către președintele Nicușor Dan, care a formulat o acțiune separată.
Contestații și implicatii politice
Legea a fost atacată în principal din cauza prevederilor referitoare la retroactivitatea sancțiunilor pentru aleșii locali care au fost declarați incompatibili sau în conflict de interese, impunându-le pierderea mandatului în termen de 30 de zile. Contestatarii sunt de părere că prin acest act se încalcă principiul non-retroactivității prevăzut în Articolul 15 din Constituție. De asemenea, se consideră că legea vizează în mod direct primarul Timișoarei, Dominic Fritz, împreună cu alți aleși care se află în situații similare.
Declarațiile de avere și de interese
O altă prevedere contestată se referă la obligația extinsă de a depune declarații de avere și interese nu doar pentru demnitari, ci și pentru partenerii acestora. Legea nu definește în mod clar ce înseamnă „relații asemănătoare celor dintre soți”, punând presiune asupra persoanelor vizate. Acest lucru a generat îngrijorări în privința potențialei încălcări a dreptului la viață privată, fiind considerat o ingerință disproporționată.
Contextul PNRR și riscurile de blocare a fondurilor europene
Legea integrității este esențială în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având termen de promulgare până la 31 august. Social-democrații acuză partidele USR și PNL că prin aceste contestații blochează obținerea a 771 de milioane de euro din fonduri europene, prezumând că se protejează liderii lor de eventuale sancțiuni.
Implicații internaționale și transparență
Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții în anticorupție avertizează că lipsa de transparență în declarațiile de avere afectează angajamentele internaționale ale României, atât față de OCDE, cât și față de Comisia Europeană. Directiva precedentă a CCR din mai 2025 a limitat deja accesul publicului la informațiile despre familie din declarațiile de avere, ceea ce ridică noi semne de întrebare privind integritatea și buna guvernare în țară.
„`