Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pentru legea pensiilor magistraților
Pe 2 decembrie 2025, Guvernul României, sub conducerea premierului Ilie Bolojan, a decis să își angajeze răspunderea în Parlament pentru un proiect de lege extrem de controversat, vizând regimul pensiilor magistraților. Această inițiativă a fost justificată de Bolojan prin dorința de a corecta inechitățile sociale de lungă durată și de a crea un sistem de pensii sustenabil, conforme cu angajamentele asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților. Așa cum știm, Curtea Constituțională a apreciat, cu un vot strâns de 5 la 4, că termenul de 10 zile pentru primirea unui aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii nu a fost suficient. De data aceasta, am obținut și avizul CSM, care, trebuie menționat, a fost negativ”, a declarat Bolojan, subliniind presiunea și provocările politice în jurul acestei chestiuni.
Printre modificările propuse se numără creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați de la 48-50 de ani până la 65 de ani și majorarea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani. Aceste modificări implică faptul că pensionarea anticipată sub 58 de ani va fi complet interzisă, o schimbare drastică față de practica curentă, care permitea pensionarea devreme. În plus, pensia magistraților va fi limitată la 70% din ultimul salariu net, renunțându-se astfel la regimul anterior care asigura echivalența pensiei cu salariul net.
De asemenea, perioada de tranziție va fi extinsă de la 10 la 15 ani, ceea ce obligă fiecare generație de magistrați să lucreze cu un an suplimentar pentru a ajunge la vârsta de pensionare de 65 de ani. Acest lucru creează o atmosferă de neîncredere în rândul magistraților, care se tem de viitorul lor financiar și de stabilitatea carierei.
În acea dimineață, Guvernul a aprobat, într-o ședință extraordinară, forma finală a proiectului de lege, fără a luat în considerare amendamentele propuse de parlamentari. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a confirmat că au fost analizate 42 de amendamente, dintre care cele mai multe au fost inițiative ale Partidului Oamenilor Tineri, toate fiind respinse fără ezitare. Această acțiune reafirmă determinarea Guvernului de a impune reformele, indiferent de opoziția întâmpinată.
Este important de menționat că noua reglementare nu va afecta doar magistrații, ci și personalul auxiliar din instanțe și parchete, angajații de la Institutul Național de Expertize Criminalistice, precum și magistrații asistenți și personalul de specialitate juridică de la Curtea Constituțională. Astfel, impactul acestei măsuri se va resimți pe o scară largă în sistemul judiciar.
Conform Constituției române, Guvernul are dreptul să angajeze răspunderea în fața Parlamentului pentru un proiect de lege. Dacă o moțiune de cenzură este votată în termen de trei zile de la prezentarea acestui proiect, Executivul este demis. În cazul în care moțiunea nu trece, Guvernul rămâne în funcție, iar proiectul de lege se consideră adoptat.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat că partidul său nu va contesta acest proiect la Curtea Constituțională și nu va iniția o moțiune de cenzură. Totuși, o contestare ar putea să vină din partea Înaltei Curți, având în vedere avizul negativ dat de CSM pe 27 noiembrie pentru modificările propuse.
Este esențial de menționat că proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, din cauza lipsei unui aviz solicitat de Guvern în termenul legal, deși acest aviz este consultativ. Această situație adaugă un nou strat de complexitate și contestare în procesul legislativ al acestei legi.
Concluzie
Decizia Guvernului Bolojan de a-și asuma răspunderea în fața Parlamentului pentru legea pensiilor magistraților stârnește controverse, subliniind disensiunile dintre Executiv și diversele foruri juridice și politice. Oare se va reuși să se creeze un sistem de pensii echitabil și sustenabil sau va fi doar un alt capitol în povestea complexă a reformelor din România?