„`html
Horațiu Potra rămâne în arest la domiciliu. Decizia Curții de Apel București
Curtea de Apel București a decis să mențină măsura arestului la domiciliu pentru Horațiu Potra, liderul mercenarilor acuzat de tentativă de lovitură de stat, până la o nouă verificare, însă nu mai târziu de 60 de zile. Aceasta este o continuare a măsurilor preventive impuse în acest caz delicat, unde Potra și co-accuzații săi, inclusiv Călin Georgescu, sunt implicați în activități care ar putea submina ordinea constituțională.
Decizia instanței și detalii importante
În data de 26 august 2026, instanța a confirmat legalitatea și temeinicia arestului la domiciliu pentru Potra. Acesta a fost plasat în arest la domiciliu în luna iunie 2026, după ce fusese inițial încarcerat. De atunci, Potra a făcut mai multe demersuri pentru a contesta această măsură, însă toate au fost respinse până în prezent. Curtea a subliniat că Potra are dreptul de a ataca această decizie în termen de 48 de ore.
Detaliile dosarului și acuzațiile
Dosarul în care Horațiu Potra este implicat a fost deschis de Parchetul General după ce acesta și mercenarii ce-l sprijină au fost opriți în trafic în decembrie 2024, venind spre București. Potra și Georgescu sunt acuzați de organizarea unei întâlniri, iar detaliile sugerează planificarea unor acțiuni violente menite să destabilizeze ordinea națională, cu scopul de a deturna sprijinul unui protest.
Acuzații grave și implicații
Procurorii afirmă că la întâlnirea din 7 decembrie 2024, organizată într-un cadru privat, s-au discutat detalii referitoare la deraierea unui protest de susținere pentru un fost candidat la alegeri. Această întâlnire a fost condusă de Georgescu, iar la ea au participat și alți apropiați, incluzându-l pe Marian Burcea, garda de corp a lui Georgescu. Aceste acțiuni sunt considerate de justiție ca fiind parte dintr-o „operațiune militară de destabilizare națională”.
Contextul și viitorul procesului
Pe lângă acuzația de tentativă la lovitură de stat, Horațiu Potra se confruntă cu alte acuzații grave, inclusiv nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Procurorii au subliniat că grupul său era înarmant cu materiale periculoase și că intenția era de a provoca teroare în rândul protestatarilor. Aceștia scot în evidență riscurile asociate cu o astfel de mobilizare și consecințele devastatoare pe care acestea ar putea să le aibă.
„`