Șefa FMI avertizează: fără garanții și un cadru etic, riscurile inteligenței artificiale ar putea depăși oportunitățile
Riscurile inteligenței artificiale ar putea să le depășească pe oportunități dacă nu sunt puse în aplicare garanții adecvate și un cadru etic, a declarat Kristalina Georgieva, directoarea generală a Fondului Monetar Internațional, susținând o combinație între autoreglementarea industriei și implicarea guvernelor-cheie.
Tehnologia aflată la început de drum a fost un subiect dominant la reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale desfășurate săptămâna aceasta la Bangkok, unde FMI a semnalat marți riscuri semnificative pentru creștere și stabilitate financiară, generate de o posibilă încheiere a boom-ului investițiilor în AI, de nivelurile ridicate ale datoriei și de un război prelungit în Orientul Mijlociu.
În cadrul unei discuții la care a participat și Jack Clark, cofondator al Anthropic, Georgieva a afirmat că inteligența artificială întărește deja economia globală, dar ar putea produce și șocuri negative dacă nu va genera câștigurile majore de productivitate la fel de rapid pe cât se speră.
„Dacă nu există garanții, atunci riscurile ar putea să le depășească pe oportunități. Și, mai presus de toate, avem nevoie de o fundație etică, iar nu sunt sigură că am ajuns acolo ca societate”, a spus ea.
Într-un alt panel, președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a declarat că inteligența artificială are potențialul de a accentua dezechilibrele globale. „Acest lucru este clar dacă ne gândim la investițiile mari necesare pentru AI, atât în hardware, cât și în dezvoltarea de software”, a afirmat Nagel.
Georgieva a subliniat că anumite condiții prealabile trebuie îndeplinite pentru ca oamenii din întreaga lume să beneficieze de tehnologia nouă și în rapidă evoluție, inclusiv accesul la infrastructura digitală, accesul la electricitate și o reglementare adecvată.
Standarde de bun simț și metafora cursei de Formula 1
Întrebarea mai importantă acum este cum să fie create garduri de protecție pentru o tehnologie care evoluează atât de repede, a spus Georgieva, comparând progresele din AI cu mașinile de Formula 1 care rulează fără bariere pentru a proteja publicul.
Autoreglementarea industriei ar fi potrivită, dat fiind că guvernele nu sunt bine plasate să reglementeze sau să supravegheze un sector în continuă schimbare, dar ar trebui să includă implicarea societății. Țările cu cele mai mari sectoare de AI, inclusiv Statele Unite, China și India, împreună cu țările din lanțul de aprovizionare, ar trebui implicate, le-a spus ea participanților.
„Cred că este Formula 1 pe timp de noapte, fără frâne la mașini”, a glumit Jack Clark, preluând analogia Georgievei. El a argumentat că stabilirea standardelor este posibilă și a început deja prin cadre politice timpurii în Uniunea Europeană și angajamente voluntare în Statele Unite.
Clark a spus că firma sa își testează periodic sistemele, publică detalii despre teste și partajează informațiile, dar nu crede că acest lucru ar trebui să fie complet voluntar. Întrebat dacă ar fi de acord cu reglementarea din partea țărilor care produc AI, el a răspuns: „Da. Avem nevoie de standarde de bun simț, iar așa se oferă în cele din urmă încredere în tehnologie și se construiește economia.”
Beneficii incerte și riscul unui dublu pericol
Economistul de la Harvard Dani Rodrik a declarat că nu se știe dacă beneficiile de productivitate ale AI se vor materializa, ceea ce creează o sabie cu două tăișuri. Dacă câștigurile se realizează, ele ar putea veni cu pierderi substanțiale de locuri de muncă și cu dislocări în sectoarele afectate, dar dacă nu se materializează, investițiile masive în centre de date ar putea declanșa o corecție financiară costisitoare, a spus el.
„Nu știm cu care dintre aceste două crize va trebui să ne confruntăm — dacă va fi criza locurilor de muncă sau criza financiară”, a declarat Rodrik.
„Inteligență artificială” sau „superinteligență”?
Erin Browne, subsecretar la Trezoreria Statelor Unite, a declarat că FMI este prea concentrat pe riscurile la adresa economiei globale și ar trebui să acorde mai multă greutate oportunităților de șocuri economice pozitive, cum ar fi AI, pe care guvernul american îl numește acum „superinteligență”. Ea a spus că Washingtonul poartă discuții cu alți acționari ai FMI pentru adoptarea noii denumiri într-o declarație comună aflată în lucru.
Ministrul german de finanțe, Lars Klingbeil, a declarat: „Voi continua să o numesc inteligență artificială.”
Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a declarat că este mai optimist decât acum o lună că țările vor ajunge la o aliniere privind standardele de testare pentru AI. „Nu sunt sigur dacă ar trebui să vorbim despre AI acum, nu-i așa? Am folosit zilele trecute sintagma «artistul cunoscut anterior drept AI»”, a spus el.
Președintele Rezervei Federale, Kevin Warsh, a intervenit și el, spunându-i Georgievei: „Kristalina, tu îl pronunți AI. În SUA îl pronunțăm acum SI.”