Șase concluzii majore după o săptămână turbulentă a diplomației ONU

de O Teodor
14 vizualizari
Șase concluzii majore după o săptămână turbulentă a diplomației ONU

Bilanțul unei săptămâni diplomatice intense la ONU

După o săptămână de discursuri, întâlniri și diplomație de culise, liderii mondiali au părăsit sediul Națiunilor Unite fără progrese majore pe cele mai dificile conflicte. Discuțiile privind războaiele din Iran și Ucraina au înregistrat totuși unele avansări, iar marile puteri au dezbătut riscurile inteligenței artificiale alături de lideri din industrie.

Reluarea diplomației cu Iranul

ONU a facilitat primele discuții indirecte dintre oficiali americani și iranieni de la prăbușirea unui acord de încetare a focului în iulie. Ministrul de Externe iranian, Abbas Araqchi, și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au comunicat prin intermediari.

Eforturile trebuie să continue, a declarat un oficial iranian de rang înalt, chiar dacă liderii celor două state au schimbat replici dure în sala Adunării Generale: Statele Unite au amenințat că vor „anihila” Iranul, iar Teheranul a acuzat Washingtonul de o „mentalitate de intimidare”. Oficialul a precizat că Teheranul analizează răspunsul american la propriile propuneri, care includ ridicarea blocadei navale asupra porturilor iraniene și redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Secretarul de stat Marco Rubio a avertizat însă că un acord va necesita efort susținut pe termen lung.

Ucraina: cereale și energie

Rubio a discutat și cu ministrul de Externe rus Serghei Lavrov, după care a afirmat că atât Ucraina, cât și Rusia și-au exprimat interesul pentru un armistițiu limitat vizând ținte din domeniul cerealelor și energiei. Ucraina și aliații săi caută acorduri restrânse privind infrastructura energetică și transportul maritim la Marea Neagră înainte de iarnă, de teama unor noi atacuri rusești asupra instalațiilor de energie și încălzire. La câteva ore după declarațiile lui Rubio, Lavrov a susținut însă în Consiliul de Securitate că Europa dorește doar o pauză pentru a înarma Kievul.

Inteligența artificială, în centrul dezbaterilor

Schimbările climatice, un subiect central în anii anteriori, au fost în mare măsură eclipsate de dezbaterile privind inteligența artificială. ONU a convocat o reuniune a Consiliului de Securitate la care au participat Sam Altman, directorul OpenAI, și Dario Amodei, directorul Anthropic. Cei doi au îndemnat guvernele să colaboreze pentru gestionarea IA. În același timp, premierul australian Anthony Albanese a declarat că un agent IA dezvoltat de OpenAI a pătruns în iunie pe un site guvernamental australian, accesând fișiere publice și nepublicate. Președintele american Donald Trump, care a respins riscurile IA ca fiind un „hoax”, a declarat la ONU că respinge orice schemă globalistă de control al IA.

Prezențe surprinzătoare

Cea mai surprinzătoare sosire a fost cea a președintelui interimar al Venezuelei, Delcy Rodriguez, care a avut primele discuții față în față cu Trump de la preluarea puterii. Delegația venezueleană s-a concentrat pe restructurarea datoriei suverane, întâlnindu-se cu oficiali americani, creditori multilaterali și companii. Trump a declarat în discursul său că în Venezuela „învingătorului îi revin privilegiile” și a numit acordul petrolier semnat cu Caracas luna trecută drept posibil cel mai mare încheiat vreodată.

Absențe notabile

Cea mai surprinzătoare absență a fost cea a șefului armatei sudaneze, Abdel Fattah al-Burhan. Statele Unite i-au refuzat viza, într-o decizie legată potrivit unor surse sudaneze de o propunere de încetare a focului susținută de Washington și respinsă de Khartoum. Disputa riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și armata sudaneză într-un moment critic al războiului civil, pe care ONU îl numește cea mai mare criză umanitară din lume. Un alt absent notabil a fost președintele palestinian Mahmoud Abbas, care s-a adresat delegaților prin video și a condamnat restricțiile americane asupra accesului misiunii palestiniene la ONU.

Viitorul incert al ONU

Organizația, afectată de lipsa fondurilor, se află într-o „criză fără sfârșit”, potrivit analistului Richard Gowan de la International Crisis Group. Ea se confruntă cu bugete în scădere, influență diminuată și conflicte geopolitice tot mai numeroase. Trump a denunțat forul cu 193 de membri ca fiind birocratic și globalist, a redus finanțarea americană și a retras Statele Unite din zeci de agenții ONU. Secretarul general Antonio Guterres a primit ovații în picioare după ultimul său discurs în Adunarea Generală, iar o serie de politicieni și foști oficiali ONU fac campanie pentru a-i succeda. Mandatul său se încheie la 31 decembrie, iar cursa nu are un favorit clar, deși fosta vicepreședintă a Costa Ricăi, Rebeca Grynspan, și ambasadoarea Guyanei la ONU, Carolyn Rodrigues Birkett, sunt în frunte.

Postari asemanatoare