FMI propune reforme „mai puține, dar mai profunde” în programele de împrumut
Fondul Monetar Internațional a anunțat joi o serie de ajustări țintite în conceperea și implementarea programelor sale de împrumut, punând accent pe reforme „mai puține, dar mai profunde”, pentru a răspunde unei economii globale tot mai expuse la șocuri, transmite Reuters.
Revizuirea vizează perioada ianuarie 2018 – decembrie 2024, interval care a inclus războiul comercial dintre SUA și China din primul mandat al președintelui Donald Trump, pandemia de COVID-19 și invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Este a treia revizuire de acest tip de la introducerea ghidurilor din 2002.
Consiliul executiv al FMI a susținut recomandările, care prevăd reforme mai echilibrate bazate atât pe creșterea veniturilor, cât și pe consolidare fiscală, o mai bună evaluare a riscurilor și un realism sporit în privința finanțării proiectelor. FMI a precizat că obiectivul este îmbunătățirea implementării și a rezultatelor, nu scăderea standardelor.
Instituția financiară a indicat că recomandările încurajează ajustări fiscale mai concentrate în prima parte a programelor și susținute pe termen lung, deoarece acestea sunt asociate cu șanse mai mari de succes. Totodată, a subliniat că o astfel de concentrare timpurie ar trebui aplicată doar în măsura în care este fezabilă, împreună cu măsuri realiste pentru stimularea creșterii economice și cu cheltuieli sociale adecvate pentru protejarea categoriilor vulnerabile.
„Cadrul, în linii mari, este bun”, a declarat Rishi Goyal, director adjunct al departamentului de strategie, politici și revizuire din cadrul FMI. „Dar, pentru că contextul se schimbă, pentru că există tensiuni sociale în mai multe state membre, trebuie să ne asigurăm că reformele noastre sunt adaptate corespunzător”, a adăugat el. „Aceasta înseamnă o concentrare clară pe mai puține reforme, dar mai profunde.”
Goyal a precizat că revizuirea arată că instituția a reacționat rapid și flexibil la crize în cei șapte ani analizați, ajutând mai multe țări să își restabilească stabilitatea. Cu toate acestea, nu toate statele au reușit să recupereze stabilitatea pe termen mediu, ceea ce indică necesitatea unor schimbări în modul de concepere a programelor.
Pe lângă ajustările de politică, FMI introduce un nou instrument de reformă structurală pe termen mediu, care va identifica reformele-cheie și le va ordona și adapta astfel încât țările să obțină „mai multă eficiență pentru efortul depus”. Alte instrumente noi vor spori capacitatea echipelor FMI de a corecta cursul în cazul apariției unor șocuri.
Criticii susțin că FMI nu a reușit uneori să își aplice propriile politici, permițând unor țări precum Egipt, Pakistan și Argentina să treacă de la un program de creditare la altul. Eric LeCompte, director executiv al rețelei Jubilee USA Network, a afirmat că, deși politicile FMI s-au dovedit utile pentru unele state, ele au afectat în altele bunuri publice precum asistența medicală, reducând exact fondurile de care aveau nevoie persoanele cele mai sărace.
„Una dintre cele mai mari provocări este că țările se îndatorează din nou, pentru că politicile financiare anterioare, rapoartele de condiționalitate și evaluările datoriei nu au fost adecvate pentru a ține țările departe de criză”, a spus LeCompte.
Martin Muehleisen, fost șef al strategiei în cadrul FMI, a declarat că nu a văzut revizuirea, dar întrebarea este dacă FMI a insistat suficient pe îndeplinirea condițiilor programelor și pe suspendarea deblocării fondurilor în caz contrar. „Ce trebuie să se întrebe cu adevărat este: ce s-a schimbat semnificativ și unde au mers lucrurile cu adevărat prost?”, a spus el. „Și ce se va schimba semnificativ pentru a ne da o șansă să atingem aceste rezultate, indiferent de ce se întâmplă în lume?”