Guvernatorul Fed, Lisa Cook, vede expansiunea AI ca principal risc inflaționist pentru 2027
Guvernatorul Rezervei Federale, Lisa Cook, a declarat joi că dezvoltarea inteligenței artificiale și presiunile inflaționiste pe care le generează reprezintă unul dintre principalele riscuri pentru anul 2027. Ea a subliniat că șocurile tot mai frecvente pe partea de ofertă au avut efecte surprinzător de persistente și au devenit mai relevante pentru politica monetară.
„Dezvoltarea infrastructurii pentru inteligența artificială creează potențial presiuni inflaționiste care s-ar putea să nu se rezolve foarte repede”, a declarat Cook la un eveniment organizat de Rezerva Federală din New York, într-o discuție cu președintele acestei bănci regionale, John Williams. „Cred că acesta este unul dintre lucrurile principale care mă îngrijorează în acest moment pentru 2027.”
Cook a participat luna trecută la votul unanim al Fed de majorare a ratei de politică monetară cu un sfert de punct procentual, pentru a susține o revenire „mai promptă” a inflației la ținta de 2% a băncii centrale. Conform indicatorului urmărit de Fed, inflația a fost de 3,4% în august și se menține peste țintă de mai bine de cinci ani și jumătate.
Guvernatorul, care exprimă o opinie împărtășită de mulți oficiali din cadrul Fed, a spus că, pe termen lung, inteligența artificială va spori productivitatea. Totuși, ea a adăugat: „Mă îngrijorează când vor apărea câștigurile de productivitate care ar produce dezinflație și unde vor fi următoarele blocaje pe partea de ofertă.”
Considerațiile geopolitice, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu, ar putea, de asemenea, să afecteze lanțurile de aprovizionare. „Viziunea noastră convențională era că trecem cu vederea peste șocurile de ofertă, pentru că o politică monetară mai restrictivă nu va avea efect asupra prețului petrolului și nici asupra unui război, dar ar putea încetini ocuparea forței de muncă și rezultatele producției, care ne-ar îngrijora mai mult”, a explicat Cook.
Ea a precizat însă că, în prezent, este posibil ca „răspunsul optim” să fie diferit, în funcție, de exemplu, de sectoarele afectate de șocurile de ofertă.