Crize suprapuse lovesc țările în curs de dezvoltare, avertizează șeful PNUD
Creșterea costurilor energiei, un fenomen El Nino de intensitate record și costurile tot mai mari ale împrumuturilor pun presiune sporită pe țările în curs de dezvoltare, condițiile apropiindu-se de cele din perioada pandemiei, când G20 a suspendat plățile datoriei pentru cele mai sărace națiuni, a declarat vineri Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
Factorii de decizie globali urmează să discute provocările majore cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, care vor avea loc la Bangkok, în perioada 12-18 octombrie, a declarat administratorul PNUD, Alexander De Croo, reporterilor.
El a avertizat că evenimentele ar putea declanșa un „efect de domino, cu foarte multe țări împinse spre dificultăți financiare”, dar nu a cerut o nouă rundă de reducere a datoriei.
Reuniunile FMI-Banca Mondială vor reuni oficiali financiari de top din întreaga lume pentru discuții privind economia globală, inteligența artificială, schimbările climatice și alte provocări, în contextul în care costurile împrumuturilor guvernamentale au atins cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, pe fondul îngrijorărilor legate de inflație, pe măsură ce războiul din Iran alimentează prețurile energiei.
În același timp, cel mai puternic efect meteorologic El Nino din 1950 încoace este de așteptat să declanșeze mai multe inundații în unele regiuni și secete în altele, aruncând aproximativ 49 de milioane de oameni suplimentari în insecuritate alimentară până la sfârșitul anului 2027.
De Croo a declarat că sondajele PNUD realizate de la începutul războiului au arătat că acesta s-a transformat dintr-un conflict regional într-o „criză care are impact asupra a aproximativ 100 de țări”.
Multe guverne au luat măsuri pentru a-și proteja cetățenii de explozia prețurilor petrolului, dar rezervele lor fiscale sunt acum pe terminate, iar nivelurile datoriei sunt în creștere, fără o perspectivă reală de ameliorare, a spus el, adăugând că țările ar trebui să se concentreze pe măsuri care să ajute categoriile cele mai vulnerabile.
În timp ce unele țări își diversifică sursele de energie și își adaptează sistemele alimentare, aceste eforturi necesită timp, lăsându-le deocamdată într-o „situație foarte, foarte dificilă”, a afirmat el.
Povara subvențiilor
Economistul-șef al PNUD, George Gray Molina, a declarat că în septembrie s-a observat o schimbare majoră, pe măsură ce unele guverne au început să permită transmiterea prețurilor mai mari la energie către cetățeni și să reducă subvențiile, facilitățile fiscale și alte măsuri care menținuseră în mare măsură sub control prețurile la alimente și energie de la începutul războiului.
„Asta înseamnă că nu mai pot controla fiscal și financiar această povară”, a spus el. „Considerăm că aceasta este o problemă semnificativă care trebuie discutată.”
Chiar și țările cu venituri medii și-au epuizat rapid rezervele fiscale în timp ce se grăbeau să atenueze creșterea prețurilor la energie, a spus el.
Molina a declarat că evoluțiile pieței obligațiunilor și ale prețurilor petrolului din următoarele 60 de zile vor fi cruciale. Prețurile mai mari au contribuit deja la proteste și tulburări sociale în 10 țări în septembrie, potrivit PNUD.
Multe țări se așteaptă ca situația să se deterioreze.
Douăzeci și două din 26 de națiuni chestionate de PNUD au evaluat criza ca fiind o prioritate ridicată sau medie; 13 au declarat că aceasta se suprapune peste o criză economică sau fiscală deja existentă, iar toate cele 26 au considerat că cel mai rău urmează să vină.