Un „super El Niño” s-ar putea forma în Pacific. Ce spun specialiștii
Fenomenul climatic El Niño, aflat în dezvoltare în Oceanul Pacific, ar putea deveni unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată, existând riscul de inundații, secete, valuri de căldură extremă și pierderi agricole la nivel mondial. Organizația Meteorologică Mondială estimează că fenomenul va atinge intensitatea maximă până la începutul anului 2027, iar Climate Impact Lab al Universității din Chicago a anunțat că acesta ar putea cauza 451.000 de decese suplimentare până în februarie.
El Niño reprezintă faza caldă a ciclului natural El Niño-Southern Oscillation, un tipar climatic ce influențează vremea la nivel global. De obicei provoacă temperaturi globale mai ridicate și perturbă regimul precipitațiilor pe suprafețe întinse, generând secetă în anumite zone și ploi abundente în altele. Fenomenul apare, de regulă, la fiecare doi până la șapte ani, atunci când slăbirea vânturilor alizee determină încălzirea apelor din estul Pacificului.
Temperaturi record în Pacificul ecuatorial
Semnalul distinctiv al formării El Niño îl constituie temperaturile ridicate ale Oceanului Pacific. În această lună, temperaturile de la suprafața apei în zona ecuatorială a Pacificului au depășit cu 3,05 grade Celsius valorile normale, cea mai mare abatere înregistrată pentru orice El Niño de la începutul măsurătorilor și mult peste pragul de 0,5°C care definește fenomenul, potrivit datelor Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice a SUA.
Agenția guvernamentală a declarat oficial apariția condițiilor El Niño în luna iunie. Conform NOAA, temperaturile ecuatoriale din Pacific cu 0,5°C peste normal indică un El Niño slab, 1,0°C unul moderat, 1,5°C unul puternic, iar 2,0°C unul foarte puternic. OMM nu utilizează oficial termenul „super”, dar a prognozat că El Niño în curs de dezvoltare se va intensifica într-un „eveniment foarte puternic”, cu impact semnificativ asupra precipitațiilor și temperaturilor.
Ultimul El Niño puternic, din 2023-2024, combinat cu schimbările climatice, a contribuit la transformarea anului 2024 în cel mai cald an înregistrat pe planetă. În acel an, Bolivia și Venezuela au fost afectate de incendii devastatoare, Nepalul, Sudanul și Spania s-au confruntat cu inundații torențiale, iar valurile de căldură din Mexic și Arabia Saudită au provocat mii de decese.
Legătura cu schimbările climatice
El Niño este un tipar climatic natural și nu este cauzat de schimbările climatice. Totuși, încălzirea globală poate amplifica intensitatea fenomenelor El Niño. Emisiile de gaze cu efect de seră au crescut temperatura medie a planetei cu aproximativ 1,4°C față de nivelurile preindustriale. Această bază termică mai ridicată potențează efectele El Niño, permițând vârfuri de temperatură mai mari, secete și ploi mai intense și dezastre asociate, inclusiv incendii de vegetație, inundații și pierderi de recolte.
Unii oameni de știință au afirmat că distrugerile probabile cauzate de El Niño din acest an ar putea oferi o anticipare a extremelor care vor deveni norma în deceniile următoare, chiar și în absența unui El Niño, ca urmare a încălzirii globale de origine umană.
Ce se preconizează pentru acest El Niño
Combinația dintre schimbările climatice și El Niño a determinat OMM să avertizeze că anul 2027 ar putea fi cel mai cald de la începutul măsurătorilor. Dintre cele 451.000 de decese suplimentare legate de căldură pe care le-ar putea provoca viitorul El Niño, Nigeria ar urma să înregistreze 31.400, urmată de Indonezia cu 19.300 și Sudan cu 17.600, potrivit Climate Impact Lab.
Eforturile de intervenție în situații de urgență, inclusiv sistemele de avertizare timpurie și protecția lucrătorilor în aer liber, ar putea salva zeci de mii dintre aceste vieți. De obicei, regiuni precum sudul Americii de Sud și părți din Asia Centrală primesc mai multe precipitații în timpul unui El Niño, ceea ce poate declanșa inundații dezastruoase. În 2024, inundațiile din Rio Grande do Sul, Brazilia, au ucis peste 180 de persoane și au strămutat 600.000.
Africa de Sud, America Centrală și Australia tind să se usuce, cu consecințe potențial severe pentru recolte și producția de energie hidroelectrică. Exportatorii de orez se așteaptă ca recolta din India, cel mai mare producător mondial, să scadă în acest an cel mai mult de la 2009-2010, când o secetă indusă de El Niño a limitat producția. Aproape 50 de milioane de persoane sunt expuse riscului de foamete acută până la sfârșitul anului 2027 ca urmare a El Niño în curs de dezvoltare, Africa de Sud și America de Sud fiind printre cele mai afectate regiuni, potrivit prognozelor Programului Alimentar Mondial al ONU.
El Niño intensifică, de asemenea, valurile de căldură, inclusiv în regiuni aflate departe de Pacific, precum Europa, și tinde să crească activitatea uraganelor în centrul și estul Oceanului Pacific.