SIMULAREA EVALUĂRII NAȚIONALE 2026, BOICOTATĂ DE PROFESORI
Simularea Evaluării Naționale din 2026 a fost grav afectată de un boicot declarat de o parte dintre profesori, ceea ce a condus la anularea testului în 127 de instituții de învățământ din întreaga țară. Aproximativ 3.100 de elevi din București sunt printre cei care resimt efectele acestei situații. Conform informațiilor centralizate de inspectoratele școlare și Ministerul Educației, la data de 13 martie, majoritatea școlilor, mai precis 4.527, reprezentând 97,27%, sunt programate să organizeze simularea în intervalul 17-19 martie, cu publicarea rezultatelor pe 31 martie.
IMPACTUL BOICOTULUI ASUPRA ELEVILOR
În Capitală, 39 de instituții de învățământ au ales să nu participe la simulările evaluative, lăsând astfel un număr considerabil de elevi fără oportunitatea de a-și verifica cunoștințele. Autoritățile școlare au declarat că redistribuirea elevilor din aceste școli către alte unități nu a fost fezabilă, având în vedere numărul mare de studenți afectați. Deși în 26 de județe simulările se vor desfășura conform planului, alte județe, precum Bihor și Arad, au reușit să implementeze soluții alternative, permițând elevilor inițial afectați de boicot să susțină evaluările în alte locații.
EVALUAREA LUCRĂRILOR ȘI RESURSELE NECESARE
În vederea corectării lucrărilor, au fost deja înscriși aproape 5.000 de evaluatori pentru disciplina limba română, 4.500 pentru matematică și aproximativ 300 pentru limba maternă. Aceasta înseamnă că evaluarea se va efectua în condiții de control, în ciuda complexității generate de boicotul actual, care afectează atât profesori, cât și elevi. Este important de menționat că, în anii anteriori, aproximativ 77.000 de elevi au participat la simulările organizate la nivel județean, durata și frecvența acestor activități fiind evidențiate prin succesul lor deja consacrat.
NEMULȚUMIRILE PROFESORILOR ȘI MOTIVELE BOICOTULUI
Cadrele didactice care își susțin acțiunile de boicot au adus în discuție o serie de nemulțumiri legate de salariile considerate insuficiente pentru sarcinile suplimentare, cum ar fi organizarea și corectarea testărilor. Aceste activități au devenit mai complexe odată cu digitalizarea procesului de evaluare, provocând o muncă suplimentară care nu este acompaniată de un adaos salarial adecvat. Tensiunile persistente între cadrele didactice și Ministerul Educației sunt exacerbate de promisiuni neîndeplinite referitoare la creșterile salariale și îmbunătățirea statutului profesional al educatorilor.
CONCLUZIE
În esență, protestul profesorilor prin intermediul acestui boicot are ca scop atragerea atenției asupra problemelor fundamentale din cadrul sistemului educațional, fără a afecta desfășurarea examenelor oficiale, cum ar fi Evaluarea Națională din vară. Această situație relevă disfuncționalitățile din sistemul educațional și subliniază necesitatea urgentă de a purta un dialog constructiv între profesori și autorități pentru a găsi soluții viabile în beneficiul elevilor și al întregii comunități educaționale.